de forum_vechi_Ella » 19 Oct 2010, 01:03
Incep sa indragesc din ce in ce mai mult acest site si metodele de predare pe care le aplicati.Mi-as dori sa existati cat mai mult timp posibil si sa nu renuntati la noi,elevii Dvs.,pentru ca o limba se invata in timp,poate chiar o viata intreaga.Voi avea intotdeauna nevoie de lectiile de aici: simple,explicite,accesibile nivelului meu de cunostinte,lectii care nu se compara cu cele din manualele de invatare rapida a lb.maghiare de care dispun acum,niste manuale austere,plictisitoare si ineficiente.Va multumesc pentru efortul depus si pentru tot ce faceti pentru noi.
In ceea ce priveste lectia de astazi,am incercat sa fac o traducere cat de cat reusita a poeziei lui Kosztolanyi Dezso.Trebuie sa recunosc ca a fost o adevarata provocare,in sensul frumos al cuvantului,mai ales ca nu am intentia si nici pretentia de a ma ridica la rangul poetului.Mi-a fost teama chiar sa nu stirbesc din farmecul si plasticitatea versului,straduindu-ma,in acelasi timp,sa dau o nuanta poetica si variantei in romana.Tinand cont de faptul ca o traducere dintr-o limba in alta nu se face mot-a-mot,dar avand grija sa nu deviez prea mult nici de la textul original,iata ce am obtinut:
MI-E VISUL IN CERNELURI COLORATE-ACUM
E galbenul --- cel mai frumos.
Atatea scrisori cu-aceasta cerneala as scrie unei fetite,
unei fetite pe care o iubesc.
In zig-zaguri,cu litere japoneze as scrie
si,cu un desen intortocheat,
o pasare draguta.
Si mai vreau inca multe cerneluri de alte culori:
bronz,argintiu,verde,auriu...
Si ar mai fi nevoie de sute si mii...
Si ar mai trebui apoi un milion:
violet-hazliu,rosu-visiniu,
gri-mut,timid,indragostit,flamboiant
si violet-posomorat,si caramiziu,si albastru,
dar palid,
colorat la fel ca umbra de la fereastra unei porti
intr-o amiaza de august,pe pragul portii.
Si mai vreau rosu-aprins,sangeriu,
la fel ca un apus de soare furios,
si atunci as scrie,
mereu-mereu as scrie.
Cu albastru --- surorii mele,
mamei mele --- cu auriu,
as scrie o rugaciune de aur mamei mele,
foc de aur,cuvant de aur,
ca un rasarit de soare.
Si nu m-as plictisi,
ci as tot scrie,intr-un turn vechi,
fara hodina.
Atat de fericit as fi,Dumnezeule,
atat de fericit!
As colora cu el viata-mi.
Incep sa indragesc din ce in ce mai mult acest site si metodele de predare pe care le aplicati.Mi-as dori sa existati cat mai mult timp posibil si sa nu renuntati la noi,elevii Dvs.,pentru ca o limba se invata in timp,poate chiar o viata intreaga.Voi avea intotdeauna nevoie de lectiile de aici: simple,explicite,accesibile nivelului meu de cunostinte,lectii care nu se compara cu cele din manualele de invatare rapida a lb.maghiare de care dispun acum,niste manuale austere,plictisitoare si ineficiente.Va multumesc pentru efortul depus si pentru tot ce faceti pentru noi.
In ceea ce priveste lectia de astazi,am incercat sa fac o traducere cat de cat reusita a poeziei lui Kosztolanyi Dezso.Trebuie sa recunosc ca a fost o adevarata provocare,in sensul frumos al cuvantului,mai ales ca nu am intentia si nici pretentia de a ma ridica la rangul poetului.Mi-a fost teama chiar sa nu stirbesc din farmecul si plasticitatea versului,straduindu-ma,in acelasi timp,sa dau o nuanta poetica si variantei in romana.Tinand cont de faptul ca o traducere dintr-o limba in alta nu se face mot-a-mot,dar avand grija sa nu deviez prea mult nici de la textul original,iata ce am obtinut:
MI-E VISUL IN CERNELURI COLORATE-ACUM
E galbenul --- cel mai frumos.
Atatea scrisori cu-aceasta cerneala as scrie unei fetite,
unei fetite pe care o iubesc.
In zig-zaguri,cu litere japoneze as scrie
si,cu un desen intortocheat,
o pasare draguta.
Si mai vreau inca multe cerneluri de alte culori:
bronz,argintiu,verde,auriu...
Si ar mai fi nevoie de sute si mii...
Si ar mai trebui apoi un milion:
violet-hazliu,rosu-visiniu,
gri-mut,timid,indragostit,flamboiant
si violet-posomorat,si caramiziu,si albastru,
dar palid,
colorat la fel ca umbra de la fereastra unei porti
intr-o amiaza de august,pe pragul portii.
Si mai vreau rosu-aprins,sangeriu,
la fel ca un apus de soare furios,
si atunci as scrie,
mereu-mereu as scrie.
Cu albastru --- surorii mele,
mamei mele --- cu auriu,
as scrie o rugaciune de aur mamei mele,
foc de aur,cuvant de aur,
ca un rasarit de soare.
Si nu m-as plictisi,
ci as tot scrie,intr-un turn vechi,
fara hodina.
Atat de fericit as fi,Dumnezeule,
atat de fericit!
As colora cu el viata-mi.