Huszonhatodik lecke
-
- Mesaje: 1449
- Membru din: 15 Apr 2016, 13:50
- Contact:
Re: Huszonhatodik lecke
HARMINCEGYEDIK LECKE
O întrebare ce ține de lb. română: la traducerea textului, de ce ați optat pentru varianta "ghitară"? Unele surse (de pe internet) susțin că ambele variante sunt corecte și la fel de întrebuințate, altele --- că singura variantă corectă e "chitară". Aceeași neclaritate o am și în legătură cu variantele "tobă/dobă" (din câte știu, "dobă" vine din mgh. "dob".) Care este părerea Dvs.?
O întrebare ce ține de lb. română: la traducerea textului, de ce ați optat pentru varianta "ghitară"? Unele surse (de pe internet) susțin că ambele variante sunt corecte și la fel de întrebuințate, altele --- că singura variantă corectă e "chitară". Aceeași neclaritate o am și în legătură cu variantele "tobă/dobă" (din câte știu, "dobă" vine din mgh. "dob".) Care este părerea Dvs.?
-
- Mesaje: 1513
- Membru din: 12 Oct 2010, 23:14
- Localitate: Timişoara
- Contact:
Re: Huszonhatodik lecke
După dicționarele din Dexonline, "ghitară" este o variantă a lui "chitară", amândouă fiind standard. Preferința pentru una sau alta este individuală. Mie îmi sună mai bine "ghitară", poate sub influența francezei și a maghiarei. După unele din aceleași dicționare, "dobă" este o variantă populară a lui "tobă" (care este standard), mai apropiată din cuvântul maghiar din care provine. Eu, de exemplu, spun totdeauna "tobă", iar de la săteni am auzit de multe ori "dobă".
-
- Mesaje: 1449
- Membru din: 15 Apr 2016, 13:50
- Contact:
Re: Huszonhatodik lecke
Mie mi s-a întâmplat invers: pentru că "ghitară" suna prea rusește, ni s-a spus că forma corectă e "chitară". Eu o prefer pe aceasta. Sună mai românește.
Explicația 5.(verbe neregulate): verbul "visz" a rămas fără traducere.
Explicația 5.(verbe neregulate): verbul "visz" a rămas fără traducere.
-
- Mesaje: 1449
- Membru din: 15 Apr 2016, 13:50
- Contact:
Re: Huszonhatodik lecke
Aș vrea să vă întreb despre factitiv. E un aspect al limbii maghiare pe care îl înțeleg mai greu. Eu nu operez cu termenii lingvistici atât de bine ca Dvs., de aceea s-ar putea ca întrebările pe care vi le pun să fie mai puțin reușit formulate; sper să înțelegeți ce nu-mi este clar și să mă ajutați cu câteva explicații:
1. Se poate spune despre un verb că este factitiv ? Verbul în sine este factitiv sau doar sufixul pe care îl conține este factitiv, sau, altfel spus, un verb devine factitiv, dacă conține un sufix factitiv, adică prin natura sufixului verbul este factitiv, și nu prin acțiunea pe care o exprimă ?
2. Factifivul este un mod verbal ?
3. Factitivul exprimă o acțiune ce are loc doar în prezent ?
4. Un verb factitiv se poate conjuga la toate cele trei persoane, singular și plural ?
5. Faptul că factitivul este un verb derivat de la verb este un procedeu specific limbii maghiare ?
6. Factitivul este mai rar folosit în vorbirea curentă ? În manualul Dvs. există vreo replică de genul acesta ?
Cred că dacă, de ex., aș citi un text în lb. maghiară, cu greu aș recunoaște verbele factitive sau, dacă vreți, într-un final le-aș recunoaște după sufixele factitive, dar n-aș putea să-mi dau seama cu ușurință ce acțiune exprimă.
1. Se poate spune despre un verb că este factitiv ? Verbul în sine este factitiv sau doar sufixul pe care îl conține este factitiv, sau, altfel spus, un verb devine factitiv, dacă conține un sufix factitiv, adică prin natura sufixului verbul este factitiv, și nu prin acțiunea pe care o exprimă ?
2. Factifivul este un mod verbal ?
3. Factitivul exprimă o acțiune ce are loc doar în prezent ?
4. Un verb factitiv se poate conjuga la toate cele trei persoane, singular și plural ?
5. Faptul că factitivul este un verb derivat de la verb este un procedeu specific limbii maghiare ?
6. Factitivul este mai rar folosit în vorbirea curentă ? În manualul Dvs. există vreo replică de genul acesta ?
Cred că dacă, de ex., aș citi un text în lb. maghiară, cu greu aș recunoaște verbele factitive sau, dacă vreți, într-un final le-aș recunoaște după sufixele factitive, dar n-aș putea să-mi dau seama cu ușurință ce acțiune exprimă.
-
- Mesaje: 1513
- Membru din: 12 Oct 2010, 23:14
- Localitate: Timişoara
- Contact:
Re: Huszonhatodik lecke
1. În toate limbile se poate spune despre unele verbe că sunt factitive, dar nu în toate se exprimă ideea de factitiv prin mijloace gramaticale. În română, de ex., verbul „a adăpa” este factitiv, ceea ce este exprimat prin însuși sensul lui lexical. Se poate exprima factitivul și prin construcții cu verbele „a pune” și „a face” + verb la conjunctiv: „Îl pun să spele vasele”, „Nu mă poți face să vorbesc”. Acestea sunt construcții sau perifraze factitive. În alte limbi, ca maghiara, factitivul este considerat de unii lingviști o diateză, de alții un aspect, de alții un mod de acțiune (vezi pe Wikipedia articolul Aspect și mod de acțiune). Este exprimat gramatical, cu un sufix factitiv. Cu el, verbul devine factitiv.
2. Factitivul nu este un mod. Ca verbul la o anumită diateză, verbul la factitiv poate lua toate formele modale, temporale, de număr și personale, ex. "csináltatok" '(eu) pun să se facă', "csináltattál" 'ai pus să se facă', "csináltatni fog" 'va pune să se facă', ''csináltatnánk" 'am pune să se facă', "csináltassatok" '(să) puneți să se facă' etc.
3. Sunt și alte limbi care au factitivul format cu sufix. Văd pe Wikipedia în engleză că așa sunt finladeza și lituaniana.
4. Factitivul nu este foarte des folosit. Este amintit în manual, la pp. 33-34 și apare în propoziții uzuale la p. 107.
2. Factitivul nu este un mod. Ca verbul la o anumită diateză, verbul la factitiv poate lua toate formele modale, temporale, de număr și personale, ex. "csináltatok" '(eu) pun să se facă', "csináltattál" 'ai pus să se facă', "csináltatni fog" 'va pune să se facă', ''csináltatnánk" 'am pune să se facă', "csináltassatok" '(să) puneți să se facă' etc.
3. Sunt și alte limbi care au factitivul format cu sufix. Văd pe Wikipedia în engleză că așa sunt finladeza și lituaniana.
4. Factitivul nu este foarte des folosit. Este amintit în manual, la pp. 33-34 și apare în propoziții uzuale la p. 107.
-
- Mesaje: 1449
- Membru din: 15 Apr 2016, 13:50
- Contact:
Re: Huszonhatodik lecke
Nagyon köszönöm!
E propoziția "Vontatásra van szükségem." ?
Despre verbele factitive am găsit la pag. 38.
În 31. lecke, 2. gyakorlat, ultimul item, prima replică este vorba despre verbul "teríti", nu-i așa ? --- "Zsuzsa teríti az asztalt ?"
E propoziția "Vontatásra van szükségem." ?
Despre verbele factitive am găsit la pag. 38.
În 31. lecke, 2. gyakorlat, ultimul item, prima replică este vorba despre verbul "teríti", nu-i așa ? --- "Zsuzsa teríti az asztalt ?"
-
- Mesaje: 1513
- Membru din: 12 Oct 2010, 23:14
- Localitate: Timişoara
- Contact:
Re: Huszonhatodik lecke
Probabil ai ediția I a manualului. Eu am dat numerele de pagini din ediția a II-a. Propozițiile cu verbe la factitiv sunt în cap. 4, Cazarea: „Ki szeretném tisztíttatni ezt az öltönyt …” etc. "Vontatás" este un substantiv derivat de la un verb la factitiv la origine, "vontat" 'a remorca', ce nu se mai folosește cu sens de factitiv, de la "von" 'a trage'.
Da, este vorba de verbul "terít", infinitiv "teríteni" 'a așterne', care apare în lecția 27, în exercițiu fiind la conjugarea definită.
Da, este vorba de verbul "terít", infinitiv "teríteni" 'a așterne', care apare în lecția 27, în exercițiu fiind la conjugarea definită.
-
- Mesaje: 1449
- Membru din: 15 Apr 2016, 13:50
- Contact:
Re: Huszonhatodik lecke
Am ediția a II-a a manualului, revăzută, din 2016. Mă folosesc mai mult de aceasta. La pag. 107, cum ați indicat Dvs. în mesajul din 13.07.19, eu am secțiunea A szervizig (de unde am și preluat prop. cu "Vontatásra..."), din capitolul 3.Utazás. Capitolul 4.Elszállásolás cu secțiunea Az ottlét alatt, cu propozițiile "Ki szeretném tisztíttatni... / mosatni... / vasaltatni ..." le am la pag. 113. E posibil oare să nu coincidă paginile ?
La 31. lecke, 2. gyakorlat voiam să vă zic, de fapt, că trebuie înlăturat accentul de pe "é" din "téríti", ca să fie "teríti".
La 31. lecke, 2. gyakorlat voiam să vă zic, de fapt, că trebuie înlăturat accentul de pe "é" din "téríti", ca să fie "teríti".
-
- Mesaje: 1513
- Membru din: 12 Oct 2010, 23:14
- Localitate: Timişoara
- Contact:
Re: Huszonhatodik lecke
Nu am la îndemână cartea, ci numai fișierul respectiv pe calculator. Vede-se că este o deosebire de paginație între acesta și carte.
Mulțumesc, ai găsit o greșeală derutantă. "Térít" înseamnă 'a converti (la o religie)'.
Mulțumesc, ai găsit o greșeală derutantă. "Térít" înseamnă 'a converti (la o religie)'.
-
- Mesaje: 1449
- Membru din: 15 Apr 2016, 13:50
- Contact:
Re: Huszonhatodik lecke
HARMINCKETTEDIK LECKE
BELEEGYEZEM: până a găsi acest verb (BELEEGYEZIK) în dicționar, am crezut că e vorba de două prefixe verbale: be- și le-. Din dicționar am aflat că "bele" este adverb, cu sensul de "în". Deci, nu poate fi vorba de o asociere de prefixe ?
Care este diferența dintre " igen" și "igenis" în ceea ce privește frecvența de utilizare ?
BELEEGYEZEM: până a găsi acest verb (BELEEGYEZIK) în dicționar, am crezut că e vorba de două prefixe verbale: be- și le-. Din dicționar am aflat că "bele" este adverb, cu sensul de "în". Deci, nu poate fi vorba de o asociere de prefixe ?
Care este diferența dintre " igen" și "igenis" în ceea ce privește frecvența de utilizare ?
Cine este conectat
Utilizatori răsfoind acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 0 vizitatori