Lecţia 1. Szia! Salut!


În această primă lecţie vom învăţa câteva expresii uzuale simple, foarte des folosite. Pentru regulile de pronunţare, citiţi pagina despre alfabet. Pentru a asculta pronunţarea expresiilor, daţi clic pe butoanele:


sziasalut (informal)
szervuszservus
szevaszsalut (foarte informal)
sziasztok, szervusztoksalutări (pentru mai multe persoane)


Szia şi szervusz sunt salutări folosite cu persoane pe care le tutuim: prieteni apropiaţi, rude, oameni de vârsta noastră sau mai tineri. Szia este un pic mai familiar decât szervusz. Ambele se pot spune atât la întâlnire, cât şi la despărţire. Szervusz se foloseşte şi se pronunţă similar cu "servus" din limba română. Szevasz este şi mai familiar decât szia şi este folosit mai ales de tineri.

Sziasztok şi szervusztok sunt formele uzuale când ne adresăm mai multor persoane (aproximativ ca "servustok" folosit de unii români din Ardeal).


Ascultaţi acum următorele dialoguri şi încercaţi să repetaţi replică cu replică:

- Szia!
- Szervusz, hogy vagy?
- Jól, köszönöm. És te?
- Köszönöm, én is.
- Akkor jó, viszlát.
- Viszontlátásra.

- Salut!
- Servus, ce mai faci? (lit. "Cum eşti?")
- Bine mulţumesc. Dar tu? (lit. "Şi tu?")
- Mulţumesc, şi eu (lit. "... eu şi.").
- Bine atunci, la revedere. (lit. "Atunci bine, ...")
- La revedere.


- Halló?
- Halló, mi újság?
- Semmi különös. Te hogy vagy?
- Jól, kösz. Veled minden oké?
- Igen.
- Na, akkor jó. Vigyázz magadra!
- Köszönöm, te is!
- Alo?
- Alo, ce mai e nou? (lit. "Ce ştire?")
- Nimic deosebit. Tu ce mai faci? (lit. "Tu cum eşti?")
- Bine, mersi. Totu-i ok la tine? (lit. "Cu tine totul ok?")
- Da.
- Bine atunci. Ai grijă de tine! (lit. "Ei atunci bine.")
- Mulţumesc, şi tu! (lit. "... tu şi!")!



Explicaţii:

  • La hogy vagy? (ce mai faci?) răspunsul obişnuit este jól (bine) sau jól, köszönöm (bine, mulţumesc).
    Jól este un adverb şi provine din (bun/bună). Putem răspunde şi cu Jól vagyok, köszönöm (sunt bine, mulţumesc, lit. "bine sunt, ...") sau Köszönöm, jól vagyok.
  • La mi újság? (ce mai e nou?) putem răspunde cu minden oké (totu-i ok), minden rendben (totul e în ordine), semmi különös (nimic deosebit), sau chiar să povestim ce s-a întâmplat de când ne-am văzut ultima dată cu persoana respectivă.
  • Viszlát este varianta familiară a lui viszontlátásra (la revedere).
  • Kösz este varianta familiară a lui köszönöm (mulţumesc).
  • Na este o interjecţie folosită şi de unii români din Ardeal. Corespunde în general cu "Ei".

Cuvinte noi:

Dialog 1.
hogy cum
vagy (tu) eşti, "a fi" la persoana a II-a
és şi, iar
is (chiar) şi / de asemenea
én eu
te tu
akkor atunci

Dialog 2.
halló alo
mi ce
újság 1. noutate, veste, ştire, 2. ziar
semmi nimic
különös deosebit
minden tot
oké O.K.
igen da
vigyázz magadra (ai grijă de tine)


Să exersăm pronunţia şi să mai învăţăm câteva expresii noi:

hogy vagy?ce mai faci? (literal: "cum eşti?")
mit csinálsz?ce faci?
mi újság?ce mai e nou? (lit. "ce ştire?")
jólbine
jól, köszönömbine, mulţumesc
semmi különösnimic special
minden rendbentotul e în regulă
minden okétotul e ok



köszönömmulţumesc
köszi (kösz)mersi (informal)
szívesencu plăcere
nincs mitn-ai (pentru) ce


Köszi (mersi) provine din köszönöm (mulţumesc), cu diminutivul -i, este deci mai informală. Diminutivul -i se foloseşte de altfel şi la nume proprii (ca şi în română), de exemplu: Zoltán->Zoli, Katalin->Kati, Ágnes->Ági, Ferenc->Feri, László->Laci etc.


Kösz (mersi) este o formă şi mai familiară decât köszi.

Szívesen (cu plăcere), literal: "din inimă", din cuvântul szív (inimă).

Nincs mit (n-ai pentru ce) conţine cuvintele nincs (nu este) şi mit (din mi (ce), la cazul acuzativ).


egészségedre!sănătate!
viszontlátásra!la revedere!
viszlát!la revedere! (informal)
igenda
nemnu


Egészségedre! (Sănătate!) de obicei zicem când ciocnim paharul sau în situaţii similare. Literal înseamnă: "Pentru sănătatea ta!"


Dacă cele învăţate până acum v-au fost noi, luaţi o mică pauză înainte de a continua.





Jó reggelt (bună dimineaţa), jó napot (bună ziua), jó estét (bună seara), jó éjt / jó éjszakát (noapte bună) putem spune oricărei persoane.
Expresia completă Jó napot kívánok (O zi bună îţi/vă doresc) este şi mai politicoasă.


Cuvinte noi:
bun(ă) (adjectiv)
nap 1. zi, 2. soare
reggel dimineaţă
este seară
éj noapte
éjszaka noapte

Vă recomandăm un videoclip cu conţinut similar de pe YouTube care vă va ajuta în pronunţia corectă: link către videoclip (dar să veniţi înapoi ca să putem continua:).

jó reggelt!bună dimineaţa
jó napot!bună ziua
jó estét!bună seara
jó éjt!noapte bună
jó éjszakát!noapte bună
(kezét) csókolomsărut mâna



Cazul Acuzativ.
Observăm că în expresiile de mai sus am adăugat un t la fiecare cuvânt (şi o vocală în unele cazuri): napot, éjt, reggelt. "t" este în maghiară semnul cazului acuzativ. Dacă un substantiv este în cazul acuzativ, acest lucru se marchează aproape totdeauna cu "t" la sfârşit. Expresia completă este Jó napot kívánok (literal: "O zi bună îţi doresc"), însă de multe ori zicem numai Jó napot. Cuvântul nap (zi) este deci complementul direct al verbului "a dori", de aceea îl punem în cazul acuzativ. În acest caz înainte de t se adaugă o vocală numai pentru a face pronunţarea mai uşoară, astfel devine napot. Dacă substantivul se termină în vocala a sau e, aceasta se lungeşte, devenind á sau é: este->estét, éjszaka->éjszakát. Vedeţi câteva exemple mai jos şi vom studia aceste cazuri în lecţia 5. când învăţăm şi pluralul substantivelor.


Am întâlnit mai devreme propoziţia Mit csinálsz? (Ce faci?) În mit avem din nou t-ul acuzativului. La fel şi în propoziţia Nincs mit. ("N-ai ce", ca răspuns la "mulţumesc"). Aici verbul "a mulţumi" se subînţelege, adică "n-ai ce (să mulţumeşti)", de aceea avem cazul acuzativ. Forma la nominativ a pronumelui "ce" este mi. Deci:
mi ce (nominativ)
mit ce (acuzativ)


Exemple:


- Mi az?
- Alma/ körte/ szilva/ banán/ barack/ narancs.
- Ce-i aia? (lit. "Ce aia?")
- (O/Un) măr/ pară/ prună/ banană/ piersică/ portocală.

- Mit eszel?
- Almát/ körtét/ szilvát/ banánt/ barackot/ narancsot.
- Ce mănânci?
- (O/Un) măr/ pară/ prună/ banană/ piersică/ portocală.


Cuvinte noi:
az acel(a)/ace(e)a, ăla/aia
alma măr
körte pară
szilva prună
banán banană
barack piersică/caisă
narancs portocală
eszel (tu) mănânci

- Mit csinálsz?
- Olvasok.
- Mit?
- Könyvet.
- Ce faci?
- Citesc.
- Ce?
- O carte. (lit. "Carte.")


- Mit csinálsz?
- Olvasok.
- Mit?
- OL-VA-SOK!!
- Ce faci?
- Citesc.
- Ce?
- CI-TESC!!


Cuvinte noi:
olvasok citesc
könyv carte


Explicaţii:

  • În Mi az? se vede o ciudăţenie a limbii maghiare, aceea că verbul "a fi" trebuie omis obligatoriu la persoana a III-a în unele cazuri, deci rămâne numai subînţeles. Vom învăţa despre acest lucru în lecţia 2.

  • În primul dialog, cuvintele mi, alma şi celelalte nume de fructe sunt la cazul nominativ, cel la care stă totdeauna subiectul propoziţiei şi în română. Nominativul nu are niciun sufix. În al doilea dialog, aceste cuvinte sunt complemente directe, la fel ca könyvet în al treilea dialog, de aceea se pun la cazul acuzativ. Semnul acestui caz este sufixul -t. Dacă cuvântul se termină în vocală sau în consoana n, sufixul se adaugă direct: mit, almát, szilvát, körtét, banánt, iar vocalele a şi e se schimbă puţin, adică se lungesc şi devin á, é. Dacă cuvântul de bază are altă consoană la sfârşit, apare o vocală de legătură, pentru că maghiarilor le este greu să pronunţe anumite grupuri de consoane la sfârşit de cuvânt. Această vocală se alege în funcţie de vocalele din cuvântul de bază, adică se armonizează cu ele, de aceea la barackot şi narancsot avem -o-, iar la könyvet -e-. Regulile acestui fenomen, numit armonie vocalică, vor fi explicate în lecţia 5.


Atât pentru prima lecţie. Am văzut nişte expresii uzuale şi am învăţat despre cazul acuzativ care se marchează cu "-t". Exersaţi pronunţarea cuvintelor.


Exerciţii:

  1. Răspundeţi la întrebări cu cuvintele din paranteză, punându-le la acuzativ (În paranteză dreaptă aveţi traducerea literală care vă ajută să găsiţi construcţia specifică limbii maghiare).
  2. - Mit eszel? (körte)
    - ...
    - Mit csinálsz? (semmi)
    - ...
    - Mit olvasol? (újság)
    - ...
    - Mit köszönsz? (minden)
    - ...
    - Ce mănânci?
    - O pară [Pară].
    - Ce faci?
    - Nimic.
    - Ce citeşti?
    - Un ziar [Ziar].
    - Pentru ce mulţumeşti [Ce mulţumeşti]?
    - Pentru tot [Tot].

  3. Ce se poate răspunde la următoarele propoziţii? La unele sunt mai multe replici posibile.
  4. - Hogy vagy?
    - ...
    - Mi újság?
    - ...
    - Vigyázz magadra!
    - ...
    - Köszönöm!
    - ...
    - Köszönöm az almát!
    - ...
    - Ce mai faci?

    - Ce mai e nou?

    - Ai grijă de tine!

    - Mulţumesc!

    - Mulţumesc pentru măr!


Puteţi posta rezolvarea pe subforumul "Am făcut bine exerciţiul?".


Pagina principală: curs online de limba maghiară | Lecţia următoare



Comentarii