Curs online de limba maghiară.
Curs de limba maghiară > Lecţia 10.
În această lecţie facem o călătorie în lumea gastronomiei. Vom învăţa multe cuvinte noi din acest domeniu. După aceea învăţăm două noutăţi legate de verbe, care sunt destul de specifice limbii maghiare, şi la început vă vor părea ciudate.
Multe dintre denumirile mâncărilor şi băuturilor sunt de fapt cuvinte internaţionale pe care probabil că le recunoaşteţi uşor. Ortografia şi pronunţia lor este totuşi diferită în maghiară faţă de alte limbi, aşa că merită citite cu atenţie. În curând vom înregistra şi pronunţarea lor. Le puteţi ghici pe toate? Înţelesul în română îl puteţi vedea dacă mişcaţi cursorul peste un cuvânt.
banán, ananász, mandarin, citrom, narancs, avokádó, mangó, hamburger, pizza, szendvics, hotdog, szalámi, szardínia, hering, kaviár, joghurt, kefír, desszert, puding, praliné, nugát, torta, krém, koktél, vanília, kókusz, likőr, rum, konyak, alkohol, csokoládé, kávé, tea, kakaó, cukor, limonádé, mustár, margarin, pisztácia, szója, spenót, brokkoli, majonéz, paprika, püré, saláta, tonhal, rizs, spagetti, szósz, bazsalikom, oregánó, vegetáriánus, menü, diéta.
Să învăţăm acum alte cuvinte importante, clasificate în categorii:
Tejtermékek Lactate
| sajt | cașcaval |
| tej | lapte |
| tejföl | smântână |
| tejszín | frişcă |
| túró | brânză |
| vaj | unt |
Zöldségek Legume şi zarzavaturi
| burgonya sau krumpli | cartof |
| cékla | sfeclă |
| hagyma | ceapă |
| fokhagyma | usturoi |
| gomba | ciupercă |
| káposzta | varză |
| karalábé | gulie |
| karfiol | conopidă |
| padlizsán | vinete |
| paprika | ardei |
| csípőspaprika | ardei iute |
| paradicsom | roșie |
| bab sau paszuly (denumire populară) | fasole |
| petrezselyem | pătrunjel |
| petrezselyemzöld | frunză de pătrunjel |
| retek | ridiche |
| sárgarépa sau murok (în Ardeal) | morcov |
| tök | dovleac |
| torma | hrean |
| uborka | castravete |
| zöldborsó | mazăre |
Gyümölcsök Fructe
| alma | măr |
| birsalma | gutui |
| áfonya (cuvânt de origine românească) | afină |
| (kajszi)barack sau (sárga)barack | caisă |
| őszibarack | piersică (őszi "de toamnă") |
| cseresznye | cireașă |
| dinnye | pepene |
| sárgadinnye | pepene galben |
| görögdinnye | pepene verde (literal "pepene grecesc") |
| dió | nucă |
| kókuszdió | nucă de cocos |
| eper | căpșună |
| füge | smochină |
| körte | pară |
| málna | zmeură |
| meggy | vișină |
| mogyoró | alună |
| ribizli | coacăză roşie |
| szilva | prună |
| szőlő | strugure |
Pék- és cukrásztermékek Produse de panificaţie şi de cofetărie
| kenyér | pâine |
| kalács | cozonac |
| kifli | corn |
| perec | covrig |
| sütemény | prăjitură |
| torta | tort |
Gabonák Cereale
| búza | grâu |
| árpa | orz |
| kukorica | porumb |
| törökbúza (în Ardeal) | porumb (lit. "grâu turcesc") |
| rozs | secară |
| zab | ovăz |
Húsfélék és hal Carne şi peşte
| hús | carne |
| tyúk | găină |
| csirke | pui |
| kakas | cocoş |
| liba sau lúd | gâscă |
| kacsa | raţă |
| sertés sau disznó | porc |
| malac | purcel |
| marha | vită |
| borjú | viţel |
| tehén | vacă |
| kecske | capră |
| juh sau birka | oaie |
| bárány | miel |
| hal | peşte |
| madár | pasăre |
| baromfi sau szárnyas | pasăre de curte (din szárny "aripă") |
| vad | vânat |
Hentesáruk és más húsételek Mezeluri şi alte mâncăruri din carne
| kolbász | cârnat |
| pástétom | pate |
| sonka | şuncă |
| szalonna | slănină |
| virsli | crenvurşt |
| sült | friptură |
| pörkölt | tocană |
Édességek Dulciuri
| fagylalt | înghețată |
| cukorka | bomboană (din cukor "zahăr" şi sufixul de diminutiv -ka) |
| keksz | biscuiţi |
Egyéb élelmiszerek Alte alimente
| ecet | oțet |
| olaj | ulei |
| zsír | grăsime |
| lekvár | gem, dulceaţă |
| liszt | făină |
| méz | miere |
| tojás | ou |
| fűszer | condiment |
| só | sare |
| bors | piper |
| kömény | chimion |
| fahéj | scorțișoară (din fa "copac" şi héj "coajă") |
| kapor | mărar |
| csombor | cimbru |
| sáfrány | șofran |
| mazsola | stafidă |
| puliszka | mămăligă |
| leves | supă |
| mártás sau szósz | sos |
Italok Băuturi
| víz | apă |
| bor | vin |
| fehérbor | vin alb |
| vörösbor | vin roşu |
| ásványvíz sau borvíz (în Ardeal) | apă minerală |
| sör | bere |
| pezsgő | şampanie |
| pálinka | ţuică |
Tápanyagok Nutrienţi
| kalória | calorie |
| vitamin | vitamină |
| fehérje | protein |
| vas | fier |
| koffein | cofeină |
Ízek Gusturi
| íz | gust |
| finom sau ízletes | gustos |
| édes | dulce |
| keserű | amar |
| sós | sărat |
| savanyú | acru |
| száraz | sec (pentru vin) |
| félszáraz | demisec (din fél "jumătate") |
| félédes | demidulce |
Más szavak Alte cuvinte
| reggeli | mic dejun |
| ebéd | prânz |
| vacsora | cină |
| étel | mâncare |
| ital | băutură |
| jég | gheaţă |
| pohár | pahar |
| üveg | sticlă |
| hideg | rece |
| meleg | cald |
Vásárlás Cumpărături
| üzlet sau bolt | magazin |
| piac | piaţă |
| pékség | brutărie |
| cukrászda | cofetărie |
| élelmiszerüzlet | alimentară |
| vegyesbolt | magazin mixt |
Din aceste cuvinte putem construi prin compunere o mulţime de cuvinte noi.
Exemple:
Putem exprima dacă o mâncare conţine sau nu un ingredient compunând cuvinte cu adjectivele mentes "lipsit de", gazdag "bogat", dús "abundent", szegény "sărac". De exemplu:
Putem folosi şi sufixele -ban/-ben din lecţia 5 când ne referim la ingredientele alimentelor:
1. Creaţi cuvinte compuse folosind cuvintele din tabel. Câte dintre combinaţiile posibile au sens şi ce pot însemna aceste cuvinte?
|
|
Când vorbim despre cantitatea unor alimente, folosim unităţi precum kilogramm (prescurtat kiló) "kilogram", gramm "gram" sau liter (litru) dacă e vorba despre lichide. În limbajul curent se foloseşte decagramul (deka) în loc de 10 grame (vezi lista de cumpărături de mai jos). Deseori se foloseşte fél "jumătate" sau negyed "sfert" înaintea numelor de unităţi de măsură.
Pentru cantităţile aproximative sau diferitele moduri de prezentare a fructelor, legumelor sau altor produse alimentare există denumiri specifice (ca şi în română). Vedeţi câteva exemple în tabelul următor.
| darab "bucată" | kenyér, tojás |
| üveg "sticlă" | ásványvíz, bor, sör |
| láda "ladă" | sör |
| tasak "pliculeţ" | tökmag, fűszer, vanília |
| zacskó "pungă" | cukor, liszt, mazsola |
| doboz "cutie" | praliné, kakaó |
| tábla "tablă" | csokoládé |
| fej (înseamnă "cap", dar în română are ca echivalent în această situaţie "un/o") | hagyma, saláta, káposzta |
| kötés "legătură" | retek, murok, petrezselyemzöld |
| szem "bob" de cereală sau "boabă" din anumite fructe (cuvântul înseamnă şi "ochi") | búza, zab, szőlő, szilva, meggy |
| fürt "ciorchine" | szőlő |
| gerezd "căţel" | fokhagyma |
| pár "pereche" | virsli, kolbász |
| rúd "rudă" | szalámi |
| kanál "lingură" | tej, olaj |
| csepp "picătură" | ecet, olaj |
2. Completaţi următorul dialog între vânzător şi cumpărător într-o alimentară. Adăugaţi replici noi pentru fiecare tip de aliment din paranteză. Alegeţi o cantitate şi o unitate de măsură corespunzătoare. Primul exemplu l-am completat (un litru de lapte). Observaţi în exemplu folosirea acuzativului.
Reţetele sunt de multe ori scrise la modul imperativ: "ia o cană de apă, pune-o pe foc" ş.a.m.d. Să vedem o reţetă scrisă în acest fel în limba maghiară:
În textul reţetei putem observa două fenomene interesante (în afara faptului că am pus morcovi în sos) pe care le vom explica în continuare.
1. Primul este conceptul de prefix verbal.
Şi în limba română există prefixe verbale (să ne gândim la verbele a înscrie, a subscrie, a transcrie etc.) În maghiară însă, astfel de prefixe se pot alipi aproape oricărui verb, uneori schimbând înţelesul verbului, ca în română, alteori dându-i o anumită nuanţă gramaticală, alteori realizând ambele lucruri. În plus, sunt situaţii în care prefixul se desparte de verb, şi uneori chiar apare după verb, ca un cuvânt separat.
Majoritatea prefixelor sunt la origine adverbe, având un sens concret, de mişcare în spaţiu.
| el- | mişcare de îndepărtare de ceva |
| ki- | mişcare spre afară |
| be- | mişcare spre interior |
| le- | mişcare în jos |
| fel- | mişcare în sus |
| át- | mişcare transversală (peste ceva) |
| össze- | mişcare de concentrare (înspre centru) |
| szét- | mişcare de separare sau împrăştiere |
Să vedem câteva exemple de folosire, în sensul concret, de bază al prefixului. De obicei, acesta exprimă în acelaşi timp şi caracterul terminat al acţiunii. În română, diferenţa dintre caracterul neterminat şi cel terminat, săvârşit al acţiunii se exprimă formal numai la trecut: imperfectul exprimă o acţiune neterminată în trecut, pe când perfectul compus - o acţiune terminată. În maghiară, prefixul permite exprimarea acestei diferenţe şi la celelalte timpuri. Această funcţie a prefixului se numeşte "perfectivă".
Iată, de exemplu, verbul ül. Folosit simplu se traduce prin "şade, stă aşezat(ă)", ceea ce exprimă o stare continuă, ceva neterminat. Dacă se aplică oricare dintre sufixe, traducerea este "a se aşeza", adică se exprimă o acţiune momentană, deci săvârşită.
| ül | (el/ea) şade, stă aşezat(ă) |
| leül | se aşează (cu o mişcare de sus în jos) |
| felül | se aşează (cu o mişcare din jos în sus, de exemplu dacă stătea întins mai devreme) |
| átül | se aşează altundeva (ex. átül a székről a padra lit. "se mută dintr-o poziţie aşezată pe scaun într-o poziţie aşezată pe bancă") |
| kiül | se aşează afară (ex. kiül a kertbe "se aşează afară în curte") |
| összeül | se adună pentru o întâlnire (lit. se aşează împreună) |
La fel şi în cazul verbului menni "a merge":
| megy | (el/ea) merge (o acţiune continuă, neterminată, adică "este în mişcare") |
| elmegy | pleacă (lit. merge spre altă parte) |
| kimegy | iese (lit. merge afară) |
| bemegy | intră (lit. merge înăuntru) |
| lemegy | coboară (lit. merge jos) |
| felmegy | urcă (lit. merge sus) |
| átmegy | trece, traversează (lit. merge peste, de ex. átmegy az úton "trece strada") |
| összemegy | intră la apă (despre un material textil); se brânzeşte (despre lapte) (lit. merge spre centru) |
| szétmegy | se sparge (lit. merge în toate direcţiile) |
Cu multe verbe, aceste prefixe şi-au pierdut sensul concret, dând sensuri abstracte verbului şi având în acelaşi timp funcţie perfectivă (caracterul terminat al acţiunii).
| folosind verbul olvasni "a citi": | |
| olvas | (el/ea) citeşte (acţiune continuă) |
| leolvas | lit. "citeşte în jos", de obicei se referă la un rezultat sau un număr afişat undeva (de ex. citirea contorului de gaz) |
| felolvas | lit. "citeşte în sus", de obicei înseamnă "citeşte cu voce tare în faţa unui auditoriu" |
| átolvas | "citeşte sumar, superficial" |
| összeolvas | lit. "citeşte împreună" (de exemplu mai multe cuvinte scrise separat) |
| elolvas | "citeşte până la capăt" (de ex. o scrisoare, o carte) - prefixul are numai funcţie perfectivă |
| kiolvas | "citeşte în întregime" (şi mai accentuat decât elolvas, de exemplu când se vorbeşte despre mai multe cărţi sau întreaga operă a unui autor) - şi aici prefixul are numai funcţie perfectivă |
Un prefix care nu are deloc sens concret, ci numai funcţie perfectivă, putând da şi o anumită nuanţă de sens abstract este meg-:
| folosind verbul adni "a da": | |
| ad | (el/ea) dă |
| megad | "dă după un timp îndelungat" (o datorie sau o favoare) |
| elad | vinde (lit. dă spre altă parte) |
| kiad | dă afară; publică (o carte) |
| bead | dă înăuntru |
| felad | "dă (în) sus" sau "îmbracă pe cineva cu o haină", de ex. felad egy kabátot "pune un palton (pe cineva)" |
| lead | "dă (în) jos" sau "pierde greutate", de ex. lead 10 kilót |
| átad | "transmite, înmânează" |
| összead | lit. "dă împreună", "adună" (numere), sau chiar "căsătoreşte" (două persoane) |
Din exemplele olvas şi ad vedem că de multe ori legătura între înţelesul de bază al prefixului şi înţelesul verbului modificat nu este tocmai evidentă, dar cu timpul se dezvoltă o intuiţie asupra folosirii acestor prefixe verbale.
Prefixele rămân neschimbate la fiecare persoană, şi se pot alipi formelor deja cunoscute, de exemplu:
| (én) elmegyek "(eu) plec" |
| (te) elmész "(tu) pleci" |
| (ő) elmegy "pleacă" |
| (mi) elmegyünk "plecăm" |
| (ti) elmentek "plecaţi" |
| (ők) elmennek "pleacă" |
Dacă verbul este la modul imperativ (instrucţiune, comandă sau rugăminte), prefixul se desparte de verb şi apare după verb.
Exemple:
| Ülj le! "Aşează-te" (exprimarea incorectă "Stai jos!" redă mai bine verbul maghiar) |
| Olvasd el a levelet! "Citeşte scrisoarea!" (în întregime) |
| Olvasd fel a levelet! "Citeşte scrisoarea cu voce tare!" |
| Menj el! "Pleacă!" |
| Ne menj el! "Nu pleca!" |
În limba română nu se poate despărţi prefixul de verb (spunem "Înscrie-te!" şi nu "Scrie-te în!"), dar acelaşi fenomen ca în maghiară se poate observa în multe cazuri în limba germană.
O altă descriere şi un tabel mai complet al prefixelor verbale îl găsiţi aici
(explicaţii în engleză):
http://www.hungarianreference.com/Verbs/verbal-prefixes-coverb-coverbs-meg-el-ki-le-be-fel.aspx
Acum putem înţelege ce înseamnă acele meg, le, fel, rá, hozzá din textul reţetei, care nu erau trecute în lista de cuvinte noi: sunt prefixe verbale care apar separat de verb doar pentru că instrucţiunile sunt la modul imperativ.
| főz | găteşte/fierbe (acţiune continuă) |
| megfőz | găteşte/fierbe până ce este gata (acţiune terminată) |
| főzd meg | fierbe-l (sau fierbe-o) până ce este gata |
| főzd, amíg a hús megpuhul főzd 1-2 percet |
"fierbe-l până ce se înmoaie carnea" "fierbe-l 1-2 minute" Aici főzd apare fără prefixul meg- pentru că este vorba de o acţiune continuă "până ce se înmoaie carnea" sau "timp de 1-2 minute". |
| megpuhul | "se înmoaie" (complet) are prefixul meg- pentru că este o acţiune terminată. Verbul de bază este puhul "se înmoaie" (este în curs de înmuiere), din adjectivul puha "moale". |
| szűr | filtrează, strecoară |
| leszűr | scurge |
| szűrd le! | scurge (spaghetele)! |
| vág | taie |
| felvág | taie în bucăţi |
| vágd fel | taie (roşiile) în bucăţi! |
| pirít | căleşte |
| megpirít | căleşte (până e gata) |
| pirítsd meg! | căleşte (ceapa)! |
| sóz | sărează (acţiune continuă) |
| megsóz | sărează (acţiune terminată). Interesant de menţionat că la acest verb elsóz înseamnă "adaugă prea multă sare". |
| sózd meg! | sărează-l! |
| borsoz | piperează (acţiune continuă) |
| megborsoz | piperează (acţiune terminată) |
| borsozd meg! | piperează-l (sau pipereaz-o)! |
| önt | toarnă |
| ráönt | toarnă peste ceva |
| öntsd rá! | toarnă (sosul) peste (spaghete)! |
| szór | presară |
| rászór | presară (pe spaghete) |
| szórj rá | presară (pe spaghete)! |
| ad | dă |
| hozzáad | dă la ceva (adaugă) |
| adj hozzá! | adaugă! |
| add hozzá! | adaugă-l (sau adaug-o)! |
2. La ad vedem două forme diferite în textul reţetei: add hozzá (az oregánót, a paradicsomot etc.) şi adj hozzá (tejfölt). Din păcate această dualitate nu se rezumă la acest verb, ci există două conjugări diferite pentru fiecare verb tranzitiv (cele care pot avea complement direct), în orice timp, mod şi persoană. Aceasta este probabil cea mai neobişnuită trăsătură a limbii maghiare, şi cea mai dificilă pentru cei care învaţă limba. Fiind o temă mai complexă, o atingem doar superficial, dar ne vom întoarce la ea în lecţiile următoare.
Ideea principală este că verbele au două conjugări: conjugare subiectivă, când verbul nu are complement direct sau are un complement direct nedefinit, şi conjugare obiectivă, când verbul are complement direct definit, de exemplu cu articol hotărât. De fapt, regula este un pic mai complicată, şi sunt diverse cazuri speciale, dar pentru moment e suficient să ţinem minte atât.
În română verbul "fac" este acelaşi în toate cele trei propoziţii, dar în maghiară avem forme diferite în funcţie de complementul direct (sandviş). În prima propoziţie acesta este fără articol, avem deci conjugare subiectivă.
La fel, folosim conjugarea subiectivă în propoziţia a doua, unde avem articol nehotărât ("egy").
În propoziţia a treia însă avem articol hotărât ("a"), astfel verbul trece la conjugarea obiectivă, de aceea csinálom şi nu csinálok.
Înţelegem mai bine acest fenomen dacă ne gândim că la conjugarea obiectivă, terminaţia verbului include ceea ce în română este pronumele personal în acuzativ. Astfel, Csinálom a szendvicset s-ar traduce literal "Îl fac sandvişul".
Explicaţii mult mai detaliate despre acest fenomen găsiţi prin următoarele linkuri:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Verbul_în_limba_maghiară
discuţie pe forum
o altă discuţie
Cele două conjugări nu depind de folosirea prefixelor verbale (prefixele se pot alipi verbelor atât la conjugarea obiectivă cât şi la cea subiectivă)
Să ne uităm acum doar la verbele din textul reţetei de mai sus, care sunt toate la imperativ, persoana a II-a.
| főzd | obiectiv | se referă la "a spagettit", "a mártást" |
| szűrd | obiectiv | se referă la "a spagettit" |
| vágd | obiectiv | se referă la "a paradicsomot", "a hagymát" etc. |
| pirítsd | obiectiv | se referă la "a hagymát" etc. |
| sózd, borsozd | obiectiv | se referă la "a húst" etc. |
| öntsd | obiectiv | se referă la "a mártást" etc. |
| add | obiectiv | se referă la "a húst", "az oregánót" etc. |
| adj | subiectiv | se referă la "tejfölt" (adj tejfölt) "adaugă smântână". Aici "smântână" este fără articol. Dacă am spune "adaugă smântâna", referindu-ne la o smântână menţionată mai devreme, am spune add a tejfölt (conjugare obiectivă). |
| szórj | subiectiv | se referă la "sajtot" (szórj sajtot) "presară caşcaval". Dacă "caşcaval" ar fi cu articol hotărât, am spune szórd a sajtot "presară caşcavalul" (conjugare obiectivă). |
Să adunăm acum verbele din text la modul imperativ, persoana a II-a într-un tabel. În lecţiile următoare vom scrie tabele verbale cu ambele conjugări, la fiecare persoană.
| Verb (infinitiv) | imperativ, pers. II-a, subiectiv | imperativ, pers. II-a, obiectiv |
| főzni "a găti, a fierbe" | főzz | főzd |
| szűrni "a strecura" | szűrj | szűrd |
| vágni "a tăia" | vágj | vágd |
| pirítani "a căli" | piríts | pirítsd |
| adni "a da" | adj | add |
| sózni "a săra" | sózz | sózd |
| borsozni "a pipera" | borsozz | borsozd |
| önteni "a turna" | önts | öntsd |
| szórni "a arunca" | szórj | szórd |
3. Completaţi propoziţiile cu forma corectă a verbului din paranteză.
... (sózni) meg a levest!4. Scrieţi o reţetă simplă, folosind cuvintele învăţate.
| Comentarii şi întrebări |
© 2009-2012 nebulo.ro. Un proiect Lkozma.net. 
Licenţă Creative Commons.