Lecţia 7. Hova mész? Unde mergi?

În această lecţie învăţăm despre relaţii în spaţiu exprimate cu ajutorul sufixelor. După aceea învăţăm câteva verbe simple şi conjugarea lor la prezent. Multe dintre aceste concepte le-am întâlnit deja în exemplele din lecţiile trecute, dar acum le vom explica mai detaliat, ele fiind foarte utile şi des folosite. Această lecţie este puţin mai lungă ca de obicei, poate e mai bine s-o parcurgeţi în două bucăţi.

Să începem cu relaţiile în spaţiu. Ne referim la acele relaţii care în limba română sunt exprimate cu prepoziţiile "la", "pe", "din", "în" etc. În maghiară în loc de prepoziţii folosim ori postpoziţii scrise separat (mellett "lângă", alatt "sub" etc. aşa cum am învăţat în lecţia 4) ori sufixe alipite substantivului. Poate că aţi observat deja câteva dintre aceste sufixe în lecţiile trecute:

A kertben virágok vannak.

În grădină sunt flori.

În acest exemplu substantivului kert "grădină" i-am alipit sufixul -ben, ca să obţinem kertben "în grădină".

Sufixele sunt foarte numeroase (chiar şi numai cele care se referă la relaţii în spaţiu), aşa că încercăm să le prezentăm într-o ordine logică. Trebuie să începem însă cu o explicaţie puţin mai filozofică:
În maghiară există un sistem triplu de exprimare a locului, pornind de la trei întrebări de bază care se pot pune pentru un complement de loc:

Honnan? "De unde?"

Hol? "Unde?"

Hova? "Încotro?"

În limba română putem folosi "unde" şi pentru cazul al treilea, ca în titlul acestei lecţii: "Unde mergi?". În maghiară însă hol şi hova nu se pot interschimba. Dacă verbul exprimă deplasarea către un anumit loc, întrebarea este hova?, iar dacă verbul nu exprimă nicio deplasare, complementul răspunde la întrebarea hol?. Să învăţăm pe rând acum trei grupuri de câte trei sufixe care exprimă locul:

1. Sufixe cu înţelesul "în" şi "din".

Unul din sufixe exprimă situaţia de a se afla în interiorul unui obiect, altul de a veni din interiorul obiectului, iarăşi altul de a se îndrepta către interiorul acestuia.

După cum observaţi, avem două forme diferite pentru fiecare sufix. Alegerea între ele se face conform regulii armoniei vocalice, învăţată în lecţia 5. Dacă în cuvântul de bază sunt numai vocale posterioare (a, á, o, ó, u, ú), sau vocale posterioare şi vocale anterioare (e, é, i, í, ö, ő, ü, ű), folosim prima formă, dacă sunt numai vocale anterioare, folosim varianta a doua.

Astfel spunem:

• de la cuvântul de bază doboz "cutie": dobozból "din cutie", dobozban "în cutie" (în interiorul acesteia, fără deplasare spre acel interior), dobozba "în cutie" (spre interiorul acesteia),
dar

• de la cuvântul de bază erdő "pădure": erdőből "din pădure", erdőben "în pădure", erdőbe "în pădure" (spre interiorul acesteia).

Avem nevoie acum de cel puţin două verbe pentru a construi nişte exemple:

(én) jövök	(eu) vin
(én) megyek	(eu) merg
(te) jössz	(tu) vii
(te) mész	(tu) mergi

Honnan jössz? - Az iskolából (jövök). - A városból. - Az erdőből. - Amerikából. - Az üzletből.

De unde vii? - (Vin) de la şcoală (lit. "din şcoală"). - Din oraş. - Din pădure. - Din America. - Din magazin.

Ne putem da seama uşor care este cuvântul de bază, tăind sufixul -ból/-ből. Observăm şi aici acelaşi fenomen ca în cazul sufixului acuzativului sau al pluralului din lecţiile trecute: dacă cuvântul de bază se termină în a sau e, această vocală se lungeşte, devenind á, respectiv é. Astfel:
iskola -> iskolából
Amerika -> Amerikából.

Să vedem exemple şi pentru celelalte direcţii:

Hol vagy? - Az iskolában (vagyok). - A városban. - Az erdőben. - Romániában. - Az üzletben.

Unde eşti? - (Sunt) la şcoală (lit. "în şcoală"). - În oraş. - În pădure. - În România. - În magazin.

Hova mész? - Az iskolába (megyek). - A városba. - Az erdőbe. - Angliába. - Az üzletbe.

Unde mergi? - (Merg) la şcoală (lit. în şcoală). - În oraş. - În pădure. - În Anglia. - În magazin.

2. Sufixe cu înţelesul aproximativ "pe" şi "de pe".

Aceste sufixe exprimă de cele mai multe ori ideea că un obiect se află aşezat pe alt obiect, se deplasează / este deplasat ca să fie pe alt obiect sau se deplasează / este deplasat de pe alt obiect.

În cazul lui -ról/-ről şi -ra/-re avem două forme, în funcţie de armonia vocalică, precum în cazul precedent. În cazul lui -n, avem o situaţie similară cu -t-ul acuzativului sau -k-ul pluralului: dacă cuvântul se termină în vocală, alipim doar acest n, dacă cuvântul se termină în consoană, avem nevoie şi de o vocală de legătură, care se armonizează cu cuvântul de bază (şi care de obicei e aceeaşi ca la plural). Astfel în cazul cuvintelor de bază terminate în consoană, avem trei forme posibile: -on/-en/-ön. Ultima variantă se foloseşte pentru cuvintele de bază la care cel puţin ultima vocală este ö, ő, ü sau ű.

Exemple:

Forma de bază	"de pe"	"pe" fără deplasare către acel loc	"pe" cu deplasare spre acel loc
mező "câmp"	mezőről "de pe câmp"	mezőn "pe câmp"	mezőre "pe câmp"
fa "copac/pom"	fáról "de pe copac"	fán "pe copac"	fára "pe copac"
asztal "masă"	asztalról "de pe masă"	asztalon "pe masă"	asztalra "pe masă"
tányér "farfurie"	tányérról "de pe farfurie"	tányéron "pe farfurie"	tányérra "pe farfurie"
szék "scaun"	székről "de pe scaun"	széken "pe scaun"	székre "pe scaun"
fül "ureche"	fülről "de pe ureche"	fülön "pe ureche"	fülre "pe ureche"

3. Sufixe cu înţelesul aproximativ "la", "de la" şi "până la".

Aceste sufixe exprimă de cele mai multe ori ideea că cineva sau ceva se află în apropierea unui obiect sau a unei persoane, se deplasează / este deplasat de la acel obiect sau acea persoană, ori se deplasează / este deplasat ca să ajungă în apropierea acelui obiect sau acelei persoane.

În cazul lui -tól/-től "de la" şi -nál/-nél "la" avem două forme, ca de obicei. În cazul lui -hoz/-hez/-höz sunt trei forme şi forma cu vocala corectă se alege la fel ca la sufixul -n prezentat mai sus. În termeni tehnici, diferenţiem între vocale anterioare rotunjite sau nerotunjite, dar nu trebuie să ţineţi minte neapărat de această regulă, încercaţi doar să dezvoltaţi o intuiţie pentru alegerea vocalei care armonizează cel mai bine cu restul cuvântului. Detalii în lecţia 5.

Sufixul -ig nu face parte din sistemul triplu de exprimare a locului, deosebindu-se de -hoz/hez/höz prin faptul că exprimă limita deplasării, complementul respectiv răspunzând la întrebarea meddig? "până unde?". Acest sufix are o singură variantă.

Exemple:

A kék háztól jövök. Most a fánál vagyok. Az iskoláig megyek. Az ablaknál vagyok.	Vin de la casa albastră. (lit. De la casa albastră vin.) Acum sunt la copac. Mă duc până la şcoală. Sunt la fereastră.
- Honnan jössz? - Az orvostól. - Pétertől.	- De unde vii? - De la medic. - De la Péter.
- Hova mész? - Edithez. - Istvánhoz. - A főnökhöz. - A lányokhoz. - A fiúkhoz.	- Unde mergi? - La Edit. - La István. - La şef. - La fete. - La băieţi.

Merită menţionat că sufixele din acest grup se folosesc şi pentru a exprima noţiuni de timp:
-tól/-től "de la", de exemplu: hattól "de la şase", két órától "de la ora două"
-ig: ötig "până la cinci", fél négyig "până la trei şi jumătate" (Atenţie, nu "patru şi jumătate"!);
-hoz/-hez/-höz nu se folosesc când e vorba despre timp, şi nici -nál/-nél. Dacă vrem să spunem că ceva se petrece la un anumit moment, folosim sufixul -kor, pe care l-am învăţat în lecţia 6, şi care se foloseşte numai referitor la timp, de exemplu: nyolckor "la opt".

Câteodată folosim şi -ra/re "pe" când e vorba despre timp, în sensul de "până la", adică similar cu -ig, dar accentuând şi mai mult faptul că acţiunea se termină până la momentul respectiv. De exemplu, putem spune Háromra otthon leszek, ca o promisiune de a fi acasă cel târziu la ora trei (otthon "acasă", leszek "voi fi").

Exemplu:

- Mikor mész iskolába? - Fél nyolckor. Reggel nyolctól délután kettőig az iskolában vagyok. - Kettőkor jössz az iskolából? - Igen. Kettőig vagyok ott. Kettőkor jövök haza. Fél háromra otthon leszek.

- Când mergi/pleci la şcoală (lit. "în şcoală") - La şapte jumate. De la opt dimineaţa până la două după-amiază sunt la şcoală. - La două vii de la şcoală? - Da. Până la două sunt acolo. La două vin acasă. Până la două jumate voi fi acasă.

Un cuvânt nou este haza, un adverb mai special, pentru că înseamnă "acasă", dar este folosit numai cu verbe care exprimă deplasarea spre casă. Astfel, haza înlocuieşte otthonhoz care nu există cu acest înţeles.

Am învăţat deci o mulţime de sufixe (mai există multe altele, dar acestea sunt poate cele mai importante). Înainte de exerciţii, să mai facem câteva observaţii:

• Am spus că primul grup de sufixe corespunde aproximativ prepoziţiilor "în" şi "din", al doilea grup prepoziţiilor "pe" şi "de pe", iar al treilea grup corespunde lui "la" şi "de la" din limba română. Acestea sunt sensurile principale ale sufixelor prezentate, dar folosirea în practică a celor trei grupuri nu este totdeauna logică. De exemplu, spunem iskolában (lit. "în şcoală"), deşi în română "la şcoală" sună mai bine. În maghiară iskolánál (lit. "la şcoală") ar însemna "la clădirea şcolii" sau "în apropierea şcolii", iar iskolán "pe şcoală" ar însemna ceva de genul "pe acoperişul şcolii", ca în română.
  
  Uneori alegerea sufixului corect (sau în limba română a prepoziţiei corecte) nu pare să aibă nicio explicaţie logică. Astfel, spunem a városban "în oraş", dar a piacon "la piaţă" (lit. "pe piaţă"), sau a postán "la poştă" (lit. "pe poştă"), ori az egyetemen "la universitate" (lit. "pe universitate"). Aşadar, ţineţi minte că traducerile de mai sus trebuie tratate cu suspiciune, dar ele sunt corecte suficient de frecvent ca să merite învăţate.
  
  În unele cazuri, sunt diferenţe subtile de înţeles în funcţie de sufixul folosit. Astfel az egyetemről jövök (lit. "vin de pe universitate") înseamnă că am fost la universitate, adică în interiorul clădirii. Expresia az egyetemtől jövök "vin de la universitate" înseamnă că am fost în apropierea universităţii, de exemplu am stat cu maşina în faţa clădirii. Iarăşi, forma corectă nu este foarte intuitivă, pentru că în primul caz mai degrabă am folosi "din", însă az egyetemből nu are niciun sens.


• Unele substantive preferă deci un anumit sufix, iar altele "merg" cu alt sufix. Mai ciudat este în limba maghiară că şi numele geografice au astfel de preferinţe, în multe cazuri chiar fără nicio explicaţie logică.


• Majoritatea ţărilor primesc -ban/-ben, -ba/-be, -ból/-ből (sens principal "în", "din"), de exemplu Romániában vagyok "sunt în România", Romániából jövök "vin din România", Romániába megyek "mă duc în România", în afară de Magyarország (Magyarországon, Magyarországról "din Ungaria", Magyarországra "în Ungaria") şi de ţările insulare (Új Zélandon, Új Zélandról, Új Zélandra)


• În cazul localităţilor, situaţia este mai complicată. Cele din afara bazinului Carpaţilor primesc sufixele -ban/-ben, -ba/-be, -ból/-ből, dar pentru cele din bazinul Carpaţilor nu există regulă. Exemple pentru prima categorie: Bukarestben "în/la Bucureşti", Párizsba "la Paris" [lit. "în"] (cu deplasare spre acest oraş), Londonból "de la Londra" [lit. "din"]. Exemple pentru a doua categorie: Nagyszebenben "în/la Sibiu", Pozsonyba "la Bratislava" [lit. "în"] (cu deplasare spre), Győrből "de la Győr" [lit. "din"], dar Budapesten "în/la Budapesta" [lit. "pe"], Kolozsvárra "la Cluj" [lit. "pe"] (cu deplasare spre), Újvidékről "de la Novi Sad" [lit. "de pe"]. Aceste reguli ţin numai de tradiţia locului, aşa că nu vă faceţi griji, pentru că de multe ori nici maghiarii nu ştiu forma corectă când vizitează un oraş de care nu au auzit mai devreme.


• În exemplele fiúkhoz "la băieţi" şi lányokhoz "la fete" de mai sus, vedem că aceste sufixe se pot alipi şi substantivelor la plural (care au deja semnul pluralului, k).


• Există unele diferenţe între maghiară şi română în folosirea articolelor concomitent cu sufixele, respectiv prepoziţiile. De exemplu, în română, când se spune "mă duc la fată", nu se foloseşte articolul hotărât, deşi substantivul este simţit ca determinat, în comparaţie cu "mă duc la o fată", unde substantivul este clar nedeterminat, având articol nehotărât. În maghiară, articolul hotărât este prezent dacă substantivul este simţit ca determinat (a lányhoz megyek "mă duc la fată"), dar articolul nehotărât poate fi omis dacă substantivul este nedeterminat: (egy) lányhoz megyek "mă duc la o fată". La plural, articolul hotărât trebuie folosit în maghiară în cazul unui substantiv determinat: a lányokhoz megyek "merg la fete" (lit. "la fetele"). Fără articol, lányokhoz megyek, înţelesul este "mă duc la nişte fete". Sufixele cu înţelesul "la", "de la" se pot folosi şi cu nume de persoane, aşa cum am văzut în exemple (Péterhez). Aici, evident, nu trebuie niciun articol.


• Ceea ce am învăţat până acum sunt înţelesurile cele mai concrete ale acestor sufixe, adică relaţii în spaţiu şi timp. Ca şi prepoziţiile în limba română, aceste sufixe se pot folosi şi în sens figurat sau metaforic, sau doar cu alte înţelesuri. Aşadar:
  fából "din lemn", referindu-se la materialul de fabricaţie;
  a fiúra gondolok "mă gândesc la băiat" (lit. "pe băiat")
  Editről beszélek "vorbesc despre Edit" (lit. "de pe Edit")
  a gyógyszertől jól vagyok "mă simt bine de la medicament"
  Zoli hasonlít Istvánhoz "Zoli seamănă cu István" (lit. "la István")
  
  Toate înţelesurile sufixelor ar fi imposibil de înşiruit, dar de multe ori ele se pot ghici din context cu puţină experienţă, şi există şi similarităţi cu alte limbi.

Exerciţii

(Ca de obicei, rezolvările se pot discuta pe forum.)

1. Întrebaţi personajele din imagine cine sunt şi de unde vin sau unde merg, şi răspundeţi în numele lor (presupunem, ca şi în exerciţiile trecute că şi patrupezii pot vorbi). Folosiţi un dicţionar dacă trebuie. Puteţi găsi mai multe dicţionare aici.

2. Completaţi cuvintele cu sufixele potrivite, iar întrebările cu cuvintele interogative potrivite. Atenţie la schimbarea a > á!

- Mi van az újság____? - Semmi érdekes.	- Ce este în ziar? - Nimic interesant.
- Mi van a tányér____? - Egy alma.	- Ce este pe farfurie? - Un măr.
- ____ van a pohár? - Az asztal____.	- Unde este paharul? - Pe masă.
- ____ jösz? - A piac____ jövök. - És hova mész? - Réka____ megyek.	- De unde vii? - De la piaţă [de pe piaţă] vin. - Şi unde mergi? - Mă duc la Réka
- ____ van István? - Ott ül a bicikli____. Most megy iskola____.	- Unde este István? - Acolo stă pe bicicletă. Acum se duce la şcoală [în şcoală].
- Hol van Anna? - Még ágy____ van. Ma csak tíz____ megy az egyetem____.	- Unde este Anna? - Încă e în pat. Azi merge doar la zece la universitate [pe universitate].
- Ez mi? - Képeslap. Papír____ van. - És ez a játék miből van? - Fa____.	- Asta ce este? - O carte poştală. E din hârtie. - Şi această jucărie din ce este? - Din lemn.
- Hol van az autó? Nincs a garázs____? - Nincs, a fa alatt van, az udvar____.	- Unde e maşina? Nu este în garaj? - Nu (este), e sub copac, în curte [pe curte].

3. Folosiţi sufixul corect în următoarele expresii.

• fél kilenc____ háromnegyed tíz____ "de la opt şi jumătate până la zece fără un sfert"
• reggel____ este____ "de dimineaţă până seara"
• a ház____ az udvar____ "din casă în curte"
• az erdő____ a mező____ "din pădure pe câmp"
• London____ Párizs____ "de la Londra până la Paris"
• Megyek nagymama____ "Mă duc la bunica"
• apa____ fiú____ "din tată în fiu" (lit. "de pe tată pe fiu")
• fa____ vaskarika lit. "roată de fier făcută din lemn", o zicală pentru ceva imposibil sau absurd. (vas "fier", karika "cerc")
• cseber____ veder____ "din lac în puţ" (lit. "din ciubăr în găleată", o zicală pentru situaţia când ajungem dintr-o situaţie proastă într-una tot proastă)
• a folyó____ a tenger____ "din râu în mare"
• az asztal____, a tányér____ "pe masă, în farfurie"
• János____ van a labda "Mingea este la János."
• ____ ____ mész? És most ____ vagy? "De unde până unde mergi? Şi acum unde eşti?"

---

Ca relaxare să ascultăm un cântec popular de copii. Textul este extrem de simplu şi repetitiv. Dacă urmăriţi şi animaţia, probabil că o înţelegeţi şi mai uşor. Observaţi folosirea sufixelor învăţate, precum şi cazul acuzativ.

Linkul către videoclip

Én elmentem a vásárba félpénzzel Én elmentem a vásárba félpénzzel, Tyúkot vettem a vásárban félpénzzel. Tyúkom mondja: kit-rá-kotty, Kárikittyom, édes tyúkom, Mégis van egy félpénzem Én elmentem a vásárba félpénzzel. Kakast vettem a vásárban félpénzzel. Kakas mondja: ... ... Libát vettem ... Disznót vettem ... Lovat vettem ... Tehenet vettem ... Halat vettem ... ... Kárikittyom, édes tyúkom, Elfogyott a félpénzem.

Am plecat la târg, cu "o jumătate de ban" Am plecat la târg, cu "o jumătate de ban" Am cumpărat o găină la târg, pe "o jumătate de ban", Găina mea spune: cot cot Cot cot, găina mea dragă Totuşi mai am "o jumătate de ban" Am plecat la târg, cu "o jumătate de ban" Am cumpărat un cocoş la târg, pe "o jumătate de ban", Cocoşul spune: ... ... Am cumpărat o gâscă ... Am cumpărat un porc ... Am cumpărat un cal ... Am cumpărat o vacă ... Am cumpărat un peşte ... ... Cot cot, găina mea dragă Nu mi-a rămas nimic din "jumătatea de ban".

---

Cele trei întrebări pe care le-am învăţat (honnan?, hol?, hova?) sunt suficiente de cele mai multe ori. Dacă vrem, putem întreba însă mai specific, anticipând forma răspunsului. De exemplu în exerciţiul 2 am întrebat miből van? "din ce este?", răspunsul aşteptat având forma ...-ból/ből, de ex. fából "din lemn", vasból "din fier", papírból "din hârtie", kőből "din piatră" etc. În acest fel putem forma întrebări cu oricare dintre sufixe, alipindu-le la mi "ce" sau ki "cine". Totdeauna folosim varianta a doua a sufixului, pentru că acesta se armonizează cu vocala i din mi sau ki.

Astfel:

Miről? "De pe ce, despre ce?" Kiről? "Despre cine?" Minél? "La ce?" Mitől? "De la ce?" Kinél? "La cine?" Mihez? "La ce, pentru ce?" Kihez? "La cine? Miben? "În ce?" Mibe? "În ce (cu deplasare)?" ...

Să reamintim acum postpoziţiile din lecţia 4.

Nu e o surpriză că şi ele intră în sistemul triplu de exprimare a locului. Forma învăţată până acum era cea care nu implică deplasarea spre locul respectiv. Şi aceste cuvinte au celelalte două forme, conform tabelului următor. Aceste forme sunt destul de regulate, dacă învăţaţi una dintre ele, le puteţi ghici uşor pe celelalte.

alól, alatt, alá felől, felett, felé közül, között, közé mellől, mellett, mellé elől, előtt, elé ...

Exemple de folosire:
A fák közül jövök. "Vin dintre copaci."
A fák között vagyok. "Sunt între copaci."
A fák közé megyek. "Mă duc între copaci." (adică mă îndrept spre un loc între copaci)

---

Să învăţăm acum câteva verbe. Dacă materialul parcurs deja vi s-a părut dificil, luaţi o pauză înainte de a continua, pentru că totuşi verbele sunt destul de importante. Conjugarea verbelor este o temă destul de complicată, cu multe reguli şi excepţii, dar pentru început putem învăţa doar câteva verbe simple sau cele pe care le-am întâlnit deja în exemplele şi exerciţiile de până acum. Am învăţat de exemplu verbul lenni "a fi" şi formele lui:

Én vagyok	Eu sunt
Te vagy	Tu eşti
Ő (van)	El/Ea este

Mi vagyunk	Noi suntem
Ti vagytok	Voi sunteţi
Ők (vannak)	Ei/Ele sunt

La infinitiv toate verbele se termină în -ni. În cazul verbelor regulate, dacă tăiem acest -ni, rămâne forma de la persoana a III-a singular. Această formă este totodată rădăcina, forma de bază a verbului respectiv. Acestei rădăcini îi putem alipi sufixul fiecărei persoane pentru a obţine forma corectă. Spre deosebire de limba română, în dicţionare se găsesc rădăcinile verbelor (persoana a III-a singular) şi nu infinitivul.

1. Verbe regulate

tanulni "a învăţa"
Én tanulok	Mi tanulunk
Te tanulsz	Ti tanultok
Ő tanul	Ők tanulnak

Am întâlnit deja de câteva ori verbul csinálni "a face", de ex. în propoziţiile Mit csinálsz? "Ce faci?", Nem csinálok semmit "Nu fac nimic", Ön mit csinál? "Dvs. ce faceţi?" (forma de pers. a III-a singular) etc.

csinálni "a face"
Én csinálok	Mi csinálunk
Te csinálsz	Ti csináltok
Ő csinál	Ők csinálnak

Alte verbe regulate sunt de exemplu élni "a trăi", ülni "a şedea". Le folosim ca exemple, pentru a arăta că sufixele personale respectă şi ele regulile armoniei vocalice. Observaţi diferenţa faţă de primele două verbe:

élni "a trăi"
Én élek	Mi élünk
Te élsz	Ti éltek
Ő él	Ők élnek

ülni "a şedea"
Én ülök	Mi ülünk
Te ülsz	Ti ültök
Ő ül	Ők ülnek

Sufixele personale într-un tabel:

Én -ak/ek/ök	Mi -unk/ünk
Te -sz	Ti -tok/tek/tök
Ő -	Ők -nak/nek

Chiar şi la verbele regulate există mici variaţii:

• dacă rădăcina verbului (forma de persoana a III-a singular) se termină într-una din consoanele s, sz, z, dz, ar fi greu să pronunţăm încă un sz la persoana a II-a. De aceea, pentru aceste verbe sufixul persoanei a II-a este -ol/el/öl. Exemplu:

  olvasni "a citi"
  Én olvasok	Mi olvasunk
  Te olvasol	Ti olvastok
  Ő olvas	Ők olvasnak

  
  
• la unele verbe mai adăugăm câte o vocală de legătură pentru a face pronunţarea mai uşoară. Exemplu:

  tanítani "a învăţa" (pe cineva)
  Én tanítok	Mi tanítunk
  Te tanítasz	Ti tanítotok
  Ő tanít	Ők tanítanak

  
  
• la unele verbe infinitivul este un pic diferit de rădăcina verbului (persoana a III-a): ex. hisz "el/ea crede" > hinni "a crede". La indicativ prezent, conjugarea este regulată: hiszek, hiszel etc.

2. Verbe cu -ik

Aceste verbe au la persoana a III-a singular sufixul -ik, de unde vine şi numele grupului. Aceste verbe se bucură de mare interes din partea lingviştilor pentru că păstrează o formă arhaică de conjugare, şi astfel sunt o curiozitate "arheologică" a limbii. În schimb pentru cei care învaţă limba ele sunt supărătoare, pentru că nu există o explicaţie logică, simplă, care ne-ar spune care dintre verbe aparţin acestei categorii. Multe dintre aceste verbe prezintă şi alte neregularităţi.

Exemple:

enni "a mânca"
Én eszek/eszem	Mi eszünk
Te eszel	Ti esztek
Ő eszik	Ők esznek

inni "a bea"
Én iszok/iszom	Mi iszunk
Te iszol	Ti isztok
Ő iszik	Ők isznak

• şi aici verbele a căror rădăcină se termină în s, z, sz, dz au la persoana a II-a sufixul -ol/-el/-öl;
• şi aici de multe ori infinitivul este puţin neregulat, adică rădăcina suferă o schimbare: eszik > enni, alszik > aludni, ugrik -> ugrani etc.
• La persoana I, aceste verbe au în mod tradiţional sufixul -m (vezi eszem). De multe ori însă puteţi auzi forma cunoscută pentru verbele regulate, aici eszek.

3. Verbe mixte/neregulate

Unele verbe amestecă trăsături ale verbelor de tip 1 şi de tip 2, sau pur şi simplu se comportă atât de neregulat, încât e mai uşor să le învăţăm aşa cum sunt la fiecare persoană, decât să încercăm să le explicăm prin reguli. Exemple:

menni "a merge"
Én megyek	Mi megyünk
Te mész	Ti mentek
Ő megy	Ők mennek

jönni "a veni"
Én jövök	Mi jövünk
Te jössz	Ti jösztök
Ő jön	Ők jönnek

Atât despre verbe la timpul prezent. Chiar şi aici ar mai fi multe de spus, dar vom revizita această temă complexă în lecţiile următoare. Cu cele învăţate până acum măcar ne putem da seama la ce persoană se află orice verb pe care îl auzim. Descrieri mult mai detaliate găsiţi aici (în română) sau aici (în engleză). Pentru a afla conjugarea unui verb sau pentru exersarea conjugării sale, puteţi merge aici. Alegeţi verbul din lista din stânga sau înscrieţi-i forma de indicativ prezent, persoana a III-a singular în caseta de sus, apoi faceţi clic pe butonul de la Jelen idő "timpul prezent". Dacă vă exersaţi, înscrieţi forma/formele în casetă/casete, apoi faceţi clic pe JÓ? pentru a verifica câte o formă sau pe MIND JÓ? "toate bune?" pentru toate formele. Dacă vreţi să vedeţi pur şi simplu cum se conjugă verbul, faceţi clic pe RAGOZ "conjugă".

Exerciţii

4. Conjugaţi verbele:

kivánni "a dori", állni "a sta" (pe verticală), futni "a fugi", sietni "a se grăbi" (regulate fără -ik)
úszni "a înota", játszani "a (se) juca" (regulate cu -ik).

Fiţi atenţi şi la armonia vocalică. Scrieţi câte două propoziţii cu fiecare verb, la persoane la alegere.

Căutaţi în dicţionar următoarele verbe şi încercaţi să le conjugaţi: "a spune", "a auzi", "a scrie", "a vorbi", "a desena", "a dormi".

5. Scrieţi o scurtă compunere (în jur de zece propoziţii) despre o zi tipică sau una specială.

Povestiţi ce faceţi în această zi, la ce oră vă sculaţi, ce mâncaţi, cum mergeţi la lucru sau la şcoală, ce faceţi după aceea etc. Încercaţi să folosiţi cuvinte şi reguli gramaticale învăţate în toate lecţiile de până acum (sufixe, conjugarea verbului - puteţi scrie totul la timpul prezent, desigur, expresii de timp, pluralul, cazul acuzativ etc.) Fiţi atenţi la detalii. Probabil că veţi avea nevoie de dicţionar, găsiţi mai multe între aceste linkuri. Nu folosiţi însă programe de traducere automată ca Google Translate. Aceste servicii îşi au rolul lor important, dar în învăţarea unei limbi sunt mai dăunătoare decât folositoare, pentru că nu produc texte corecte. O metodă pe care v-o recomandăm în schimb este următoarea: dacă nu sunteţi siguri că o expresie este corectă, căutaţi-o pe internet, şi veţi vedea dacă se foloseşte în acea formă sau nu. Să zicem că nu mai ţineţi minte regulile armoniei vocalice şi nu sunteţi siguri dacă forma corectă este házban sau házben. Căutaţi-le pe internet pe amândouă, şi veţi vedea care dă mai multe rezultate. Totodată veţi putea citi cuvântul în diferite contexte, putând să verificaţi încă o dată ce înseamnă.

Încercaţi să scrieţi propoziţii simple, în care înţelegeţi regulile aplicate. Nu vă faceţi multe griji pentru greşeli. Postaţi textul pe forum şi îl corectăm împreună. Astfel ne ajutaţi şi pe noi să descoperim care sunt conceptele mai grele pentru cei care învaţă limba, dar şi mai important, acest exerciţiu vă ajută să treceţi pragul psihologic între învăţarea pasivă (citirea lecţiilor) şi învăţarea activă (producere de text). Succes!

---

Pagina principală: curs online de limba maghiară | Lecţia următoare

Comentarii prin Disqus