Lecţia 7. Hova mész? Unde mergi?

În această lecţie învăţăm despre relaţii în spaţiu exprimate cu ajutorul sufixelor. După aceea învăţăm câteva verbe simple şi conjugarea lor la prezent. Multe dintre aceste concepte le-am întâlnit deja în exemplele din lecţiile trecute, dar acum le vom explica mai detaliat, ele fiind foarte utile şi des folosite. Această lecţie este puţin mai lungă ca de obicei, poate e mai bine s-o parcurgeţi în două bucăţi.

Să începem cu relaţiile în spaţiu. Ne referim la acele relaţii care în limba română sunt exprimate cu prepoziţiile "la", "pe", "din", "în" etc. În maghiară în loc de prepoziţii folosim ori postpoziţii scrise separat (mellett "lângă", alatt "sub" etc. aşa cum am învăţat în lecţia 4) ori sufixe alipite substantivului. Poate că aţi observat deja câteva dintre aceste sufixe în lecţiile trecute:

A kertben virágok vannak.

În grădină sunt flori.

În acest exemplu substantivului kert "grădină" i-am alipit sufixul -ben, ca să obţinem kertben "în grădină".

Sufixele sunt foarte numeroase (chiar şi numai cele care se referă la relaţii în spaţiu), aşa că încercăm să le prezentăm într-o ordine logică. Trebuie să începem însă cu o explicaţie puţin mai filozofică:
În maghiară există un sistem triplu de exprimare a locului, pornind de la trei întrebări de bază care se pot pune pentru un complement de loc:

Honnan? "De unde?"

Hol? "Unde?"

Hova? "Încotro?"

În limba română putem folosi "unde" şi pentru cazul al treilea, ca în titlul acestei lecţii: "Unde mergi?". În maghiară însă hol şi hova nu se pot interschimba. Dacă verbul exprimă deplasarea către un anumit loc, întrebarea este hova?, iar dacă verbul nu exprimă nicio deplasare, complementul răspunde la întrebarea hol?. Să învăţăm pe rând acum trei grupuri de câte trei sufixe care exprimă locul:

1. Sufixe cu înţelesul "în" şi "din".

Unul din sufixe exprimă situaţia de a se afla în interiorul unui obiect, altul de a veni din interiorul obiectului, iarăşi altul de a se îndrepta către interiorul acestuia.

După cum observaţi, avem două forme diferite pentru fiecare sufix. Alegerea între ele se face conform regulii armoniei vocalice, învăţată în lecţia 5. Dacă în cuvântul de bază sunt numai vocale posterioare (a, á, o, ó, u, ú), sau vocale posterioare şi vocale anterioare (e, é, i, í, ö, ő, ü, ű), folosim prima formă, dacă sunt numai vocale anterioare, folosim varianta a doua.

Astfel spunem:

• de la cuvântul de bază doboz "cutie": dobozból "din cutie", dobozban "în cutie" (în interiorul acesteia, fără deplasare spre acel interior), dobozba "în cutie" (spre interiorul acesteia),
dar

• de la cuvântul de bază erdő "pădure": erdőből "din pădure", erdőben "în pădure", erdőbe "în pădure" (spre interiorul acesteia).

Avem nevoie acum de cel puţin două verbe pentru a construi nişte exemple:

(én) jövök	(eu) vin
(én) megyek	(eu) merg
(te) jössz	(tu) vii
(te) mész	(tu) mergi

Honnan jössz? - Az iskolából (jövök). - A városból. - Az erdőből. - Amerikából. - Az üzletből.

De unde vii? - (Vin) de la şcoală (lit. "din şcoală"). - Din oraş. - Din pădure. - Din America. - Din magazin.

Ne putem da seama uşor care este cuvântul de bază, tăind sufixul -ból/-ből. Observăm şi aici acelaşi fenomen ca în cazul sufixului acuzativului sau al pluralului din lecţiile trecute: dacă cuvântul de bază se termină în a sau e, această vocală se lungeşte, devenind á, respectiv é. Astfel:
iskola -> iskolából
Amerika -> Amerikából.

Să vedem exemple şi pentru celelalte direcţii:

Hol vagy? - Az iskolában (vagyok). - A városban. - Az erdőben. - Romániában. - Az üzletben.

Unde eşti? - (Sunt) la şcoală (lit. "în şcoală"). - În oraş. - În pădure. - În România. - În magazin.

Hova mész? - Az iskolába (megyek). - A városba. - Az erdőbe. - Angliába. - Az üzletbe.

Unde mergi? - (Merg) la şcoală (lit. în şcoală). - În oraş. - În pădure. - În Anglia. - În magazin.

2. Sufixe cu înţelesul aproximativ "pe" şi "de pe".

Aceste sufixe exprimă de cele mai multe ori ideea că un obiect se află aşezat pe alt obiect, se deplasează / este deplasat ca să fie pe alt obiect sau se deplasează / este deplasat de pe alt obiect.

În cazul lui -ról/-ről şi -ra/-re avem două forme, în funcţie de armonia vocalică, precum în cazul precedent. În cazul lui -n, avem o situaţie similară cu -t-ul acuzativului sau -k-ul pluralului: dacă cuvântul se termină în vocală, alipim doar acest n, dacă cuvântul se termină în consoană, avem nevoie şi de o vocală de legătură, care se armonizează cu cuvântul de bază (şi care de obicei e aceeaşi ca la plural). Astfel în cazul cuvintelor de bază terminate în consoană, avem trei forme posibile: -on/-en/-ön. Ultima variantă se foloseşte pentru cuvintele de bază la care cel puţin ultima vocală este ö, ő, ü sau ű.

Exemple:

Forma de bază	"de pe"	"pe" fără deplasare către acel loc	"pe" cu deplasare spre acel loc
mező "câmp"	mezőről "de pe câmp"	mezőn "pe câmp"	mezőre "pe câmp"
fa "copac/pom"	fáról "de pe copac"	fán "pe copac"	fára "pe copac"
asztal "masă"	asztalról "de pe masă"	asztalon "pe masă"	asztalra "pe masă"
tányér "farfurie"	tányérról "de pe farfurie"	tányéron "pe farfurie"	tányérra "pe farfurie"
szék "scaun"	székről "de pe scaun"	széken "pe scaun"	székre "pe scaun"
fül "ureche"	fülről "de pe ureche"	fülön "pe ureche"	fülre "pe ureche"

3. Sufixe cu înţelesul aproximativ "la", "de la" şi "până la".

Aceste sufixe exprimă de cele mai multe ori ideea că cineva sau ceva se află în apropierea unui obiect sau a unei persoane, se deplasează / este deplasat de la acel obiect sau acea persoană, ori se deplasează / este deplasat ca să ajungă în apropierea acelui obiect sau acelei persoane.

În cazul lui -tól/-től "de la" şi -nál/-nél "la" avem două forme, ca de obicei. În cazul lui -hoz/-hez/-höz sunt trei forme şi forma cu vocala corectă se alege la fel ca la sufixul -n prezentat mai sus. În termeni tehnici, diferenţiem între vocale anterioare rotunjite sau nerotunjite, dar nu trebuie să ţineţi minte neapărat de această regulă, încercaţi doar să dezvoltaţi o intuiţie pentru alegerea vocalei care armonizează cel mai bine cu restul cuvântului. Detalii în lecţia 5.

Sufixul -ig nu face parte din sistemul triplu de exprimare a locului, deosebindu-se de -hoz/hez/höz prin faptul că exprimă limita deplasării, complementul respectiv răspunzând la întrebarea meddig? "până unde?". Acest sufix are o singură variantă.

Exemple:

A kék háztól jövök. Most a fánál vagyok. Az iskoláig megyek. Az ablaknál vagyok.	Vin de la casa albastră. (lit. De la casa albastră vin.) Acum sunt la copac. Mă duc până la şcoală. Sunt la fereastră.
- Honnan jössz? - Az orvostól. - Pétertől.	- De unde vii? - De la medic. - De la Péter.
- Hova mész? - Edithez. - Istvánhoz. - A főnökhöz. - A lányokhoz. - A fiúkhoz.	- Unde mergi? - La Edit. - La István. - La şef. - La fete. - La băieţi.

Merită menţionat că sufixele din acest grup se folosesc şi pentru a exprima noţiuni de timp:
-tól/-től "de la", de exemplu: hattól "de la şase", két órától "de la ora două"
-ig: ötig "până la cinci", fél négyig "până la trei şi jumătate" (Atenţie, nu "patru şi jumătate"!);
-hoz/-hez/-höz nu se folosesc când e vorba despre timp, şi nici -nál/-nél. Dacă vrem să spunem că ceva se petrece la un anumit moment, folosim sufixul -kor, pe care l-am învăţat în lecţia 6, şi care se foloseşte numai referitor la timp, de exemplu: nyolckor "la opt".

Câteodată folosim şi -ra/re "pe" când e vorba despre timp, în sensul de "până la", adică similar cu -ig, dar accentuând şi mai mult faptul că acţiunea se termină până la momentul respectiv. De exemplu, putem spune Háromra otthon leszek, ca o promisiune de a fi acasă cel târziu la ora trei (otthon "acasă", leszek "voi fi").

Exemplu:

- Mikor mész iskolába? - Fél nyolckor. Reggel nyolctól délután kettőig az iskolában vagyok. - Kettőkor jössz az iskolából? - Igen. Kettőig vagyok ott. Kettőkor jövök haza. Fél háromra otthon leszek.

- Când mergi/pleci la şcoală (lit. "în şcoală") - La şapte jumate. De la opt dimineaţa până la două după-amiază sunt la şcoală. - La două vii de la şcoală? - Da. Până la două sunt acolo. La două vin acasă. Până la două jumate voi fi acasă.

Un cuvânt nou este haza, un adverb mai special, pentru că înseamnă "acasă", dar este folosit numai cu verbe care exprimă deplasarea spre casă. Astfel, haza înlocuieşte otthonhoz care nu există cu acest înţeles.

Am învăţat deci o mulţime de sufixe (mai există multe altele, dar acestea sunt poate cele mai importante). Înainte de exerciţii, să mai facem câteva observaţii:

• Am spus că primul grup de sufixe corespunde aproximativ prepoziţiilor "în" şi "din", al doilea grup prepoziţiilor "pe" şi "de pe", iar al treilea grup corespunde lui "la" şi "de la" din limba română. Acestea sunt sensurile principale ale sufixelor prezentate, dar folosirea în practică a celor trei grupuri nu este totdeauna logică. De exemplu, spunem iskolában (lit. "în şcoală"), deşi în română "la şcoală" sună mai bine. În maghiară iskolánál (lit. "la şcoală") ar însemna "la clădirea şcolii" sau "în apropierea şcolii", iar iskolán "pe şcoală" ar însemna ceva de genul "pe acoperişul şcolii", ca în română.
  
  Uneori alegerea sufixului corect (sau în limba română a prepoziţiei corecte) nu pare să aibă nicio explicaţie logică. Astfel, spunem a városban "în oraş", dar a piacon "la piaţă" (lit. "pe piaţă"), sau a postán "la poştă" (lit. "pe poştă"), ori az egyetemen "la universitate" (lit. "pe universitate"). Aşadar, ţineţi minte că traducerile de mai sus trebuie tratate cu suspiciune, dar ele sunt corecte suficient de frecvent ca să merite învăţate.
  
  În unele cazuri, sunt diferenţe subtile de înţeles în funcţie de sufixul folosit. Astfel az egyetemről jövök (lit. "vin de pe universitate") înseamnă că am fost la universitate, adică în interiorul clădirii. Expresia az egyetemtől jövök "vin de la universitate" înseamnă că am fost în apropierea universităţii, de exemplu am stat cu maşina în faţa clădirii. Iarăşi, forma corectă nu este foarte intuitivă, pentru că în primul caz mai degrabă am folosi "din", însă az egyetemből nu are niciun sens.


• Unele substantive preferă deci un anumit sufix, iar altele "merg" cu alt sufix. Mai ciudat este în limba maghiară că şi numele geografice au astfel de preferinţe, în multe cazuri chiar fără nicio explicaţie logică.


• Majoritatea ţărilor primesc -ban/-ben, -ba/-be, -ból/-ből (sens principal "în", "din"), de exemplu Romániában vagyok "sunt în România", Romániából jövök "vin din România", Romániába megyek "mă duc în România", în afară de Magyarország (Magyarországon, Magyarországról "din Ungaria", Magyarországra "în Ungaria") şi de ţările insulare (Új Zélandon, Új Zélandról, Új Zélandra)


• În cazul localităţilor, situaţia este mai complicată. Cele din afara bazinului Carpaţilor primesc sufixele -ban/-ben, -ba/-be, -ból/-ből, dar pentru cele din bazinul Carpaţilor nu există regulă. Exemple pentru prima categorie: Bukarestben "în/la Bucureşti", Párizsba "la Paris" [lit. "în"] (cu deplasare spre acest oraş), Londonból "de la Londra" [lit. "din"]. Exemple pentru a doua categorie: Nagyszebenben "în/la Sibiu", Pozsonyba "la Bratislava" [lit. "în"] (cu deplasare spre), Győrből "de la Győr" [lit. "din"], dar Budapesten "în/la Budapesta" [lit. "pe"], Kolozsvárra "la Cluj" [lit. "pe"] (cu deplasare spre), Újvidékről "de la Novi Sad" [lit. "de pe"]. Aceste reguli ţin numai de tradiţia locului, aşa că nu vă faceţi griji, pentru că de multe ori nici maghiarii nu ştiu forma corectă când vizitează un oraş de care nu au auzit mai devreme.


• În exemplele fiúkhoz "la băieţi" şi lányokhoz "la fete" de mai sus, vedem că aceste sufixe se pot alipi şi substantivelor la plural (care au deja semnul pluralului, k).


• Există unele diferenţe între maghiară şi română în folosirea articolelor concomitent cu sufixele, respectiv prepoziţiile. De exemplu, în română, când se spune "mă duc la fată", nu se foloseşte articolul hotărât, deşi substantivul este simţit ca determinat, în comparaţie cu "mă duc la o fată", unde substantivul este clar nedeterminat, având articol nehotărât. În maghiară, articolul hotărât este prezent dacă substantivul este simţit ca determinat (a lányhoz megyek "mă duc la fată"), dar articolul nehotărât poate fi omis dacă substantivul este nedeterminat: (egy) lányhoz megyek "mă duc la o fată". La plural, articolul hotărât trebuie folosit în maghiară în cazul unui substantiv determinat: a lányokhoz megyek "merg la fete" (lit. "la fetele"). Fără articol, lányokhoz megyek, înţelesul este "mă duc la nişte fete". Sufixele cu înţelesul "la", "de la" se pot folosi şi cu nume de persoane, aşa cum am văzut în exemple (Péterhez). Aici, evident, nu trebuie niciun articol.


• Ceea ce am învăţat până acum sunt înţelesurile cele mai concrete ale acestor sufixe, adică relaţii în spaţiu şi timp. Ca şi prepoziţiile în limba română, aceste sufixe se pot folosi şi în sens figurat sau metaforic, sau doar cu alte înţelesuri. Aşadar:
  fából "din lemn", referindu-se la materialul de fabricaţie;
  a fiúra gondolok "mă gândesc la băiat" (lit. "pe băiat")
  Editről beszélek "vorbesc despre Edit" (lit. "de pe Edit")
  a gyógyszertől jól vagyok "mă simt bine de la medicament"
  Zoli hasonlít Istvánhoz "Zoli seamănă cu István" (lit. "la István")
  
  Toate înţelesurile sufixelor ar fi imposibil de înşiruit, dar de multe ori ele se pot ghici din context cu puţină experienţă, şi există şi similarităţi cu alte limbi.

Exerciţii

(Ca de obicei, rezolvările se pot discuta pe forum.)

1. Întrebaţi personajele din imagine cine sunt şi de unde vin sau unde merg, şi răspundeţi în numele lor (presupunem, ca şi în exerciţiile trecute că şi patrupezii pot vorbi). Folosiţi un dicţionar dacă trebuie. Puteţi găsi mai multe dicţionare aici.

2. Completaţi cuvintele cu sufixele potrivite, iar întrebările cu cuvintele interogative potrivite. Atenţie la schimbarea a > á!

- Mi van az újság____? - Semmi érdekes.	- Ce este în ziar? - Nimic interesant.
- Mi van a tányér____? - Egy alma.	- Ce este pe farfurie? - Un măr.
- ____ van a pohár? - Az asztal____.	- Unde este paharul? - Pe masă.
- ____ jössz? - A piac____ jövök. - És hova mész? - Réka____ megyek.	- De unde vii? - De la piaţă [de pe piaţă] vin. - Şi unde mergi? - Mă duc la Réka
- ____ van István? - Ott ül a bicikli____. Most megy iskola____.	- Unde este István? - Acolo stă pe bicicletă. Acum se duce la şcoală [în şcoală].
- Hol van Anna? - Még ágy____ van. Ma csak tíz____ megy az egyetem____.	- Unde este Anna? - Încă e în pat. Azi merge doar la zece la universitate [pe universitate].
- Ez mi? - Képeslap. Papír____ van. - És ez a játék miből van? - Fa____.	- Asta ce este? - O carte poştală. E din hârtie. - Şi această jucărie din ce este? - Din lemn.
- Hol van az autó? Nincs a garázs____? - Nincs, a fa alatt van, az udvar____.	- Unde e maşina? Nu este în garaj? - Nu (este), e sub copac, în curte [pe curte].

3. Folosiţi sufixul corect în următoarele expresii.

• fél kilenc____ háromnegyed tíz____ "de la opt şi jumătate până la zece fără un sfert"
• reggel____ este____ "de dimineaţă până seara"
• a ház____ az udvar____ "din casă în curte"
• az erdő____ a mező____ "din pădure pe câmp"
• London____ Párizs____ "de la Londra până la Paris"
• Megyek nagymama____ "Mă duc la bunica"
• apa____ fiú____ "din tată în fiu" (lit. "de pe tată pe fiu")
• fa____ vaskarika lit. "roată de fier făcută din lemn", o zicală pentru ceva imposibil sau absurd. (vas "fier", karika "cerc")
• cseber____ veder____ "din lac în puţ" (lit. "din ciubăr în găleată", o zicală pentru situaţia când ajungem dintr-o situaţie proastă într-una tot proastă)
• a folyó____ a tenger____ "din râu în mare"
• az asztal____, a tányér____ "pe masă, în farfurie"
• János____ van a labda "Mingea este la János."
• ____ ____ mész? És most ____ vagy? "De unde până unde mergi? Şi acum unde eşti?"

---

Ca relaxare să ascultăm un cântec popular de copii. Textul este extrem de simplu şi repetitiv. Dacă urmăriţi şi animaţia, probabil că o înţelegeţi şi mai uşor. Observaţi folosirea sufixelor învăţate, precum şi cazul acuzativ.

Linkul către videoclip

Én elmentem a vásárba félpénzzel Én elmentem a vásárba félpénzzel, Tyúkot vettem a vásárban félpénzzel. Tyúkom mondja: kit-rá-kotty, Kárikittyom, édes tyúkom, Mégis van egy félpénzem Én elmentem a vásárba félpénzzel. Kakast vettem a vásárban félpénzzel. Kakas mondja: ... ... Libát vettem ... Disznót vettem ... Lovat vettem ... Tehenet vettem ... Halat vettem ... ... Kárikittyom, édes tyúkom, Elfogyott a félpénzem.

Am plecat la târg, cu "o jumătate de ban" Am plecat la târg, cu "o jumătate de ban" Am cumpărat o găină la târg, pe "o jumătate de ban", Găina mea spune: cot cot Cot cot, găina mea dragă Totuşi mai am "o jumătate de ban" Am plecat la târg, cu "o jumătate de ban" Am cumpărat un cocoş la târg, pe "o jumătate de ban", Cocoşul spune: ... ... Am cumpărat o gâscă ... Am cumpărat un porc ... Am cumpărat un cal ... Am cumpărat o vacă ... Am cumpărat un peşte ... ... Cot cot, găina mea dragă Nu mi-a rămas nimic din "jumătatea de ban".

---

Întrebări

Cele trei întrebări pe care le-am învăţat (Honnan?, Hol?, Hova?) sunt suficiente de cele mai multe ori. Dacă vrem, putem întreba însă mai specific, anticipând forma răspunsului. De exemplu în exerciţiul 2 am întrebat miből van? "din ce este?", răspunsul aşteptat având forma ...-ból/ből, de ex. fából "din lemn", vasból "din fier", papírból "din hârtie", kőből "din piatră" etc. În acest fel putem forma întrebări cu oricare dintre sufixe, alipindu-le la mi "ce" sau ki "cine". Totdeauna folosim varianta a doua a sufixului, pentru că acesta se armonizează cu vocala i din mi sau ki.

Astfel:

Miről? "De pe ce, despre ce?" Kiről? "Despre cine?" Minél? "La ce?" Mitől? "De la ce?" Kinél? "La cine?" Mihez? "La ce, pentru ce?" Kihez? "La cine? Miben? "În ce?" Mibe? "În ce (cu deplasare)?" ...

---

Pagina principală: curs online de limba maghiară | Lecţia următoare

Comentarii