Curs online de limba maghiară.
Curs de limba maghiară > Lecţia 8.
În această lecţie continuăm să învăţăm cuvinte care exprimă relaţii în spaţiu. După aceea învăţăm câteva verbe simple şi conjugarea lor la prezent. Aceste forme ale verbelor le-am întâlnit deja în lecţii, dar acum le vom explica mai detaliat, ele fiind foarte utile şi des folosite.
Să începem cu două dialoguri. Ele sunt destul de simple, încercaţi să le înţelegeţi prima dată fără să vă uitaţi la traducerile lor. Eventual, folosiţi un dicţionar (dicţionare online găsiţi aici) sau încercaţi să ghiciţi cuvintele necunoscute din context. Dacă vă uitaţi pe traducere, încercaţi să identificaţi cuvintele maghiare cu traducerile lor, observaţi ordinea cuvintelor şi încercaţi să recunoaşteţi fenomenele gramaticale învăţate până acum. Mai jos vom explica detaliat cuvintele şi regulile care se găsesc în text.
| Egy nemzetközi konferencián | La o conferinţă internaţională |
| - Szia, én Manuel vagyok. - Szia, az én nevem Noriko. - Melyik országból vagy? - Japánból, a főváros mellől jövök. - Tokió mellett élsz? Milyen messze Tokiótól? - Tokiótól 30 kilométerre lakom, de Tokióban dolgozom. - Aha. - És te? Spanyol vagy? - Nem, én kolumbiai vagyok, Dél-Amerikából jövök, de spanyolul beszélek. - Értem. És meddig maradsz a városban? - Csak holnapig. Holnap délután utazom haza. Te is? - Nem, én még három napot maradok. A konferencia után a városban töltök két napot. - Hmm, érdekes. És mit csinálsz a városban? - Á, csak sétálok és múzeumokat látogatok... Szeretem a történelmet... - Érdekes... Akkor jó szórakozást! - Köszönöm. Viszlát! |
- Salut, eu sunt Manuel. - Servus, numele meu este Noriko. - Din ce ţară eşti? - Vin din Japonia, din apropierea capitalei. - Locuieşti [Trăieşti] lângă Tokio? Cât de departe de Tokio? - Locuiesc la 30 de km de Tokio, dar lucrez în Tokio. - Aha. - Dar tu? Eşti spaniol? - Nu, eu sunt columbian, vin din America de Sud, dar vorbesc în spaniolă. - Înţeleg. Şi cât timp stai în oraş? - Numai până mâine. Mâine după-amiază plec [călătoresc] acasă. Şi tu la fel? - Nu, eu mai rămân trei zile. După conferinţă petrec două zile în oraş. - Hmm, interesant. Şi ce faci în oraş? - A, doar mă plimb şi vizitez muzee... Îmi place istoria... - Interesant... Distracţie plăcută atunci. - Mulţumesc. La revedere! |
| Két kolléga a munkahelyen | Doi colegi la locul de muncă |
| - Szia, hogy vagy? - Kösz, minden rendben, holnap megyek szabadságra. - Ez igen! És mennyi időre? - Csak egy hétre. - Az is jó. És hova mész? - Megyünk Olaszországba, az egész család jön. - Olaszországba? Jól hangzik. Rómába? - Nem, Nápoly mellé, egy kisvárosba. - A tengerparton van? - Nem egészen. A tengertől tíz kilométerre. De megyünk majd úszni minden nap. - Az jó, azt hiszem szép idő lesz. - Igen, reméljük. - Biztos sok pizzát esztek majd. Na, jó kirándulást. - Köszönöm szépen, neked jó munkát. |
- Salut, ce mai faci? - Mersi, totul e în regulă, mâine plec în concediu. - Asta da! Pentru cât timp? - Numai [pentru] o săptămână. - E bine şi aşa. Şi unde te duci? - Mergem în Italia, vine toată familia. - Italia? Sună bine. La Roma? - Nu, lângă Napoli, într-un orăşel. - E pe malul mării? - Nu tocmai. E la zece kilometri de mare. Dar vom merge în fiecare zi să înotăm. - Ce bine, cred că va fi vreme frumoasă. - Da, sperăm. - Sigur veţi mânca multă pizza. Păi, călătorie plăcută. - Mulţumesc frumos, ţie spor la muncă. |
Să reamintim acum aceste postpoziţii.
Aceste cuvinte intră şi ele în sistemul triplu de exprimare a locului (similar sufixelor din lecţia 7). Postpoziţiile de mai sus sunt cele care nu implică deplasare spre locul respectiv. Şi acestea au celelalte două forme, conform tabelului următor. Aceste forme sunt destul de regulate, dacă învăţaţi unul dintre aceşti "tripleţi", puteţi ghici uşor şi celelalte forme.
|
mellett, mellől, mellé alatt, alól, alá mögött, mögül, mögé között, közül, közé előtt, elől, elé fölött, fölé, fölül (această ultimă formă este mai rar folosită) |
Exemple de folosire:
A fák között vagyok. "Sunt între copaci."
A fák közül jövök. "Vin dintre copaci."
A fák közé megyek. "Mă duc între copaci." (adică mă îndrept spre un loc între copaci)
| 1. Az erdő ...... lakom. | Locuiesc lângă pădure. |
| 2. A diófák ...... almafákat is ültetek. | Între nuci plantez şi meri. |
| 3. A nap a felhők ...... van. | Soarele este între nori. |
| 4. A tányérok ...... abroszt teszek. | Sub farfurii pun faţă de masă. |
| 5. A poharak ...... abrosz van. | Sub pahare este faţă de masă. |
| 6. A szó ....... pontosvesszőt teszek. | Înaintea cuvântului pun punct-şi-virgulă. |
| 7. A kapu ...... elolvadt a hó. | În faţa porţii s-a topit zăpada. |
| 9. A víz ...... úsznak a halak. | Sub apă înoată peştii. |
| 10. A szekrény ...... por van. | Sub dulap este praf. |
| 11. A szekrény ...... por van. | În spatele dulapului este praf. |
| 12. A búvár a víz ...... merül. | Scafandrul se scufundă sub apă. |
| 13. Az ing ...... pulóvert veszek. | Peste cămaşă iau un pulover. |
| 14. Az ing ...... pulóvert hordok. | Peste cămaşă port un pulover. |
| 15. A tengeralattjáró a víz ...... van. | Submarinul este sub apă. (puteţi ghici din ce părţi se compune cuvântul "submarin" în maghiară?) |
| 16. A tengeralattjáró a víz ...... jön. | Submarinul vine la suprafaţă (lit. "peste apă"). |
Să învăţăm acum ceva despre verbe. Conjugarea verbelor este o temă destul de complicată, cu multe reguli şi excepţii, dar pentru început putem învăţa doar câteva verbe simple sau cele pe care le-am întâlnit deja în exemplele şi exerciţiile de până acum. Am învăţat de exemplu verbul lenni "a fi" şi formele lui, care este neregulat, dar foarte des folosit:
| (én) vagyok | (eu) sunt |
| (te) vagy | (tu) eşti |
| (ő) (van) | (el/ea) este |
| (mi) vagyunk | (noi) suntem |
| (ti) vagytok | (voi) sunteţi |
| (ők) (vannak) | (ei/ele) sunt |
La infinitiv toate verbele se termină în -ni. În cazul verbelor regulate, dacă tăiem acest -ni, rămâne forma de la persoana a III-a singular. Această formă este totodată rădăcina, forma de bază a verbului respectiv. Acestei rădăcini îi putem alipi sufixul fiecărei persoane pentru a obţine forma corectă. Spre deosebire de limba română, în dicţionare se găsesc rădăcinile verbelor (persoana a III-a singular) şi nu infinitivul.
| tanulni "a învăţa" | |
| (én) tanulok | (mi) tanulunk |
| (te) tanulsz | (ti) tanultok |
| (ő) tanul | (ők) tanulnak |
Am întâlnit deja de câteva ori verbul csinálni "a face", de ex. în propoziţiile Mit csinálsz? "Ce faci?", Nem csinálok semmit "Nu fac nimic", Ön mit csinál? "Dvs. ce faceţi?" (forma de pers. a III-a singular) etc.
| csinálni "a face" | |
| csinálok | csinálunk |
| csinálsz | csináltok |
| csinál | csinálnak |
Alte verbe regulate sunt de exemplu élni "a trăi", ülni "a şedea". Le folosim ca exemple, pentru a arăta că sufixele personale respectă şi ele regulile armoniei vocalice. Observaţi diferenţa faţă de primele două verbe:
| élni "a trăi" | |
| élek | élünk |
| élsz | éltek |
| él | élnek |
| ülni "a şedea" | |
| ülök | ülünk |
| ülsz | ültök |
| ül | ülnek |
Sufixele personale într-un tabel:
| Én -ak/ek/ök | Mi -unk/ünk |
| Te -sz | Ti -tok/tek/tök |
| Ő - | Ők -nak/nek |
Chiar şi la verbele regulate există mici variaţii:
| olvasni "a citi" | |
| olvasok | olvasunk |
| olvasol | olvastok |
| olvas | olvasnak |
| tanítani "a învăţa" (pe cineva) | |
| tanítok | tanítunk |
| tanítasz | tanítotok |
| tanít | tanítanak |
Aceste verbe au la persoana a III-a singular sufixul -ik, de unde vine şi numele grupului. Aceste verbe se bucură de mare interes din partea lingviştilor pentru că păstrează o formă arhaică de conjugare, şi astfel sunt o curiozitate "arheologică" a limbii. În schimb pentru cei care învaţă limba ele sunt supărătoare, pentru că nu există o explicaţie logică, simplă, care ne-ar spune care dintre verbe aparţin acestei categorii. Multe dintre aceste verbe prezintă şi alte neregularităţi.
Exemple:
| enni "a mânca" | |
| eszem | eszünk |
| eszel | esztek |
| eszik | esznek |
| inni "a bea" | |
| iszom | iszunk |
| iszol | isztok |
| iszik | isznak |
Unele verbe prezintă variaţii ale rădăcinii şi de la o persoană la alta, adică sunt propriu-zis neregulate. Exemple:
| menni "a merge" | |
| megyek | megyünk |
| mész | mentek |
| megy | mennek |
| jönni "a veni" | |
| jövök | jövünk |
| jössz | jösztök |
| jön | jönnek |
Atât despre verbe la timpul prezent. Chiar şi aici ar mai fi multe de spus, dar vom revizita această temă complexă în lecţiile următoare. Cu cele învăţate până acum măcar ne putem da seama la ce persoană se află orice verb pe care îl auzim. Descrieri mult mai detaliate găsiţi aici (în română) sau aici (în engleză). Pentru a afla conjugarea unui verb sau pentru exersarea conjugării sale, puteţi merge aici. Alegeţi verbul din lista din stânga sau înscrieţi-i forma de indicativ prezent, persoana a III-a singular în caseta de sus, apoi faceţi clic pe butonul de la Jelen idő "timpul prezent". Dacă vă exersaţi, înscrieţi forma/formele în casetă/casete, apoi faceţi clic pe JÓ? pentru a verifica câte o formă sau pe MIND JÓ? "toate bune?" pentru toate formele. Dacă vreţi să vedeţi pur şi simplu cum se conjugă verbul, faceţi clic pe RAGOZ "conjugă".
kivánni "a dori", állni "a sta" (pe verticală), futni "a fugi", sietni "a se grăbi" (regulate fără -ik)
úszni "a înota", játszani "a (se) juca" (regulate cu -ik).
Fiţi atenţi şi la armonia vocalică. Scrieţi câte două propoziţii cu fiecare verb, la persoane la alegere.
Căutaţi în dicţionar următoarele verbe şi încercaţi să le conjugaţi: "a spune", "a auzi", "a scrie", "a vorbi", "a desena", "a dormi".
Povestiţi ce faceţi în această zi, la ce oră vă sculaţi, ce mâncaţi, cum mergeţi la lucru sau la şcoală, ce faceţi după aceea etc. Încercaţi să folosiţi cuvinte şi reguli gramaticale învăţate în toate lecţiile de până acum (sufixe, conjugarea verbului - puteţi scrie totul la timpul prezent, desigur, expresii de timp, pluralul, cazul acuzativ etc.) Fiţi atenţi la detalii. Probabil că veţi avea nevoie de dicţionar, găsiţi mai multe între aceste linkuri. Nu folosiţi însă programe de traducere automată ca Google Translate. Aceste servicii îşi au rolul lor important, dar în învăţarea unei limbi sunt mai dăunătoare decât folositoare, pentru că nu produc texte corecte. O metodă pe care v-o recomandăm în schimb este următoarea: dacă nu sunteţi siguri că o expresie este corectă, căutaţi-o pe internet, şi veţi vedea dacă se foloseşte în acea formă sau nu. Să zicem că nu mai ţineţi minte regulile armoniei vocalice şi nu sunteţi siguri dacă forma corectă este házban sau házben. Căutaţi-le pe internet pe amândouă, şi veţi vedea care dă mai multe rezultate. Totodată veţi putea citi cuvântul în diferite contexte, putând să verificaţi încă o dată ce înseamnă.
Încercaţi să scrieţi propoziţii simple, aplicând reguli pe care le înţelegeţi. Nu vă faceţi multe griji pentru greşeli. Postaţi textul pe forum şi îl corectăm împreună. Astfel ne ajutaţi şi pe noi să descoperim care sunt conceptele mai grele pentru cei care învaţă limba, dar şi mai important, acest exerciţiu vă ajută să treceţi pragul psihologic între învăţarea pasivă (citirea lecţiilor) şi învăţarea activă (producere de text). Succes!
| Comentarii |
© 2009-2012 nebulo.ro. Un proiect Lkozma.net. 
Licenţă Creative Commons.