Verbul – prefixul verbal
Prefixele cu care sunt prevăzute verbele provin mai ales din adverbe, dar sunt și unele postpoziții sau chiar substantive la origine. Unele din prefixe sunt folosite și ca desinențe de complemente. Prefixele verbale sunt numeroase. Iată câteva:
| Prefix verbal |
Sens originar |
Exemplu |
Verbul fără prefix |
| abba- |
„în aceea” |
abbahagy valamit „a înceta să facă ceva” |
hagy „a lăsa” |
| agyon- |
„pe creier” |
agyonüt valakit „a lovi pe cineva până ce moare”
agyondicsér valakit „a lăuda exagerat pe cineva” |
üt „a lovi”
dicsér „a lăuda” |
| át- |
„peste” |
átmegy valamin „a trece peste ceva”
átgondol valamit „a supune ceva unei reflectări complete” |
megy „a merge”
gondol „a gândi” |
| be- |
„spre interior” |
bemegy „a intra”
bebizonyít valamit „a dovedi complet ceva” |
megy „a merge”
bizonyít „a dovedi” |
| bele- |
„spre interiorul său” |
beleesik valamibe „a cădea în ceva”
beleszeret valakibe „a se îndrăgosti de cineva” |
esik „a cădea”
szeret „a iubi” |
| el- |
„spre altundeva” |
elmegy „a pleca”
elolvas valamit „a citi complet ceva” |
megy „a merge”
olvas „a citi” |
| elő- |
„spre înainte, la vedere” |
elővesz valamit „a scoate ceva la vedere”
előad 1. „a interpreta” (într-un spectacol); 2. „a ține o conferință, un curs” |
vesz „a lua”
ad „a da” |
| észre- |
„pe minte” |
észrevesz valamit „a observa, a remarca ceva” |
vesz „a lua” |
| fel- |
„în sus” |
felmegy „a urca”
felszólal „a lua cuvântul” (în public) |
megy „a merge”
szólal „a vorbi” |
| haza- |
„spre casă” |
hazamegy „a merge acasă” |
megy „a merge” |
| hozzá- |
„spre aceasta” |
hozzátesz valamit „a adăuga ceva”
hozzáfog valamihez „a se apuca de ceva” (de o activitate) |
tesz „a pune”
fog „a ține” |
| ide- |
„încoace” |
idejön „a veni încoace” |
jön „a veni” |
| ki- |
„spre exterior” |
kimegy „a ieși”
kidolgoz valamit „a realiza ceva prin muncă” |
megy „a merge”
dolgoz valamit „a lucra ceva” |
| kölcsön- |
„împrumut” |
kölcsönad valamit „a da ceva împrumut” |
ad „a da” |
| körül- |
„în jurul” |
körülnéz „a privi în jur” |
néz „a privi” |
| le- |
„în jos” |
lemegy „a coborî”
lerajzol valamit „a desena complet ceva” |
megy „a merge”
rajzol „a desena” |
| meg- |
sens concret pierdut |
megeszik valamit „a mânca complet ceva” |
eszik „a mânca” |
| oda- |
„încolo” |
odamegy „a merge acolo”
odavan valamiért „a fi pasionat de ceva” |
megy „a merge”
van „a fi” |
| össze- |
„unul spre celălalt” |
összetesz „a pune împreună”
összefirkál valamit „a mâzgăli complet ceva” |
tesz „a pune”
firkál „a mâzgăli” |
| túl- |
„dincolo de” |
túlmegy valamin „a depăși ceva”
túlél valamit „a supraviețui la ceva” |
megy „a merge”
él „a trăi” |
| végig- |
„până la capăt” |
végigolvas valamit „a citi ceva până la capăt” |
olvas „a citi” |
| vissza- |
„înapoi” |
visszamegy „a se întoarce, a merge înapoi” (la locul inițial) |
megy „a merge” |
Un prefix verbal are funcția de a schimba mai mult sau mai puțin sensul verbului fără prefix sau care are alt prefix. Acest sens este în primul rând lexical. Verbul megy „a merge”, de exemplu, poate primi mai multe prefixe care îi schimbă parțial sensul, îi adaugă precizări: átmegy valamin „a trece peste ceva”, bemegy „a intra”, belemegy valamibe „a intra în ceva”, elmegy „a pleca”, felmegy „a urca”, hazamegy „a merge acasă”, hozzámegy valamihez „a merge la ceva”, kimegy „a ieși”, körülmegy „a merge de jur împrejur”, lemegy „a coborî”, odamegy „a merge acolo”, végigmegy „a merge până la capăt”, visszamegy „a merge înapoi, a se întoarce”.
În funcție de context, prefixele pot avea și o funcție gramaticală, exprimând caracterul îndeplinit al acțiunii:
|
Acțiune neîndeplinită sau repetată
|
Acțiune îndeplinită și unică
|
Gyakran utazott
„Călătorea adesea” |
Egyszer átutazott Magyarországon
„O dată a călătorit trecând prin Ungaria” |
Ment lassan az utcán,
„Mergea încet pe stradă |
és egyszercsak bement egy üzletbe
și dintr-odată a intrat într-un magazin” |
Gyakran úszott a Dunában,
„Înota adesea în Dunăre” |
Egyszer leúszott Budapestig
O dată a înotat (în aval) până la Budapesta” |
Unele prefixe care, folosite cu anumite verbe, au un sens concret, de cele mai multe ori local, își pierd acest sens dacă sunt atașate altor verbe, cu care au numai funcția de a exprima caracterul îndeplinit al acțiunii:
|
Acțiune neîndeplinită sau repetată
|
Acțiune îndeplinită și unică
|
Tegnap este azt a könyvet olvastam,
„Aseară citeam cartea |
amelyet a feleségem már elolvasott.
pe care soția mea o citise deja” |
Dolgoztam a terven, mert nem tudtam,
„Lucram la proiect, pentru că nu știam |
hogy egy kolléga már kidolgozta.
că un coleg îl terminase deja” |
Én még mindig rajzoltam azt a modellt,
„Eu tot mai desenam la modelul |
amelyet a testvérem már lerajzolt
pe care fratele meu îl desenase deja” |
De exemplu prefixul le- are sensul concret „în jos” în verbul leúszott, dar în verbul lerajzolt exprimă caracterul îndeplinit, complet al acțiunii.
Un prefix care nu are sens concret este meg-:
|
Acțiune neîndeplinită sau repetată
|
Acțiune îndeplinită și unică
|
Nem mindig veszek csokoládét,
„Nu cumpăr totdeauna ciocolată, |
de ha jót látok, megveszem
dar dacă văd una bună, o cumpăr” |
Caracterul îndeplinit al acțiunii nu este totdeauna exprimat printr-un prefix. Uneori îl exprimă verbul fără prefix, când are complement direct nedefinit. Același verb are prefix pentru a exprima caracterul îndeplinit al acțiunii atunci când complementul său direct este definit:
|
Acțiune îndeplinită, CD nedefinit
|
Acțiune îndeplinită, CD definit
|
Vett egy kocsi
„A cumpărat o mașină” |
Megvette a kocsit
„A cumpărat mașina” |
Prefixul verbal poate fi folosit la orice formă modală și temporală a verbului. Folosit cu verbul la prezent, exprimă de fapt o acțiune care va fi îndeplinită în viitor: Még nem csináltam ilyesmit, de megpróbálom „Încă n-am făcut așa ceva, dar am să încerc”.
Prefixul verbelor de la care se sufixează substantive și adjective se păstrează cu acestea. Este cazul, de exemplu, al substantivelor cu sufixul -ás/-és (meglep „a surprinde” > meglepetés „surpriză”, bemutatkozik „a se prezenta” > bemutatkozás „prezentare”) și al adjectivelor cu -atlan/-etlen (elad „a vinde” > eladatlan „nevândut”, kifizet „a plăti” > kifizetetlen „neplătit”).
Detașarea prefixului verbal
Prefixul verbal trebuie uneori detașat de verb. Sunt mai multe situații care o cer:
1. La formele verbale simple, prefixul se detașează și ajunge după verb:
• dacă există o parte a propoziției scoasă în evidență, alta decât predicatul: Ezt az asztalt vesszük meg „Masa asta o cumpărăm” (în schimb, fără scoatere în evidență: Megvesszük ezt az asztalt „Cumpărăm masa asta”);
• în propoziție negativă: Nem vesszük meg ezt az asztalt „Nu cumpărăm masa asta”;
• în propoziție interogativă parțială: Mikor vesszük meg azt az asztalt? „Când cumpărăm masa aceea?”;
• în propoziție imperativă: Vegyük meg ezt az asztalt! „Hai să cumpărăm masa asta!
2. La viitorul cu verbul auxiliar fog + infinitivul și la infinitivul subordonat unui verb la mod personal, dacă nu este nicio parte a propoziției scoasă în evidență, forma verbală la un mod personal se interpune între prefix și infinitiv: Meg fogom tanulni a leckét „Am să învăț lecția” (în schimb, cu scoatere în evidență: A leckét fogom megtanulni „Lecția am s-o învăț”, Én fogom megtanulni a leckét „Eu am să învăț lecția”).
3. În construcția pasivă cu verbul van/volt/lesz „a fi” la forma afirmativă și gerunziul verbului cu sens lexical deplin, verbul „a fi” se plasează între prefix și gerunziu: A csap el van zárva „Robinetul este închis”.
Prefixul verbal ca substitut al verbului
Pentru a evita repetarea verbului cu prefix, acesta poate fi folosit în locul verbului în două situații:
• în aceeași propoziție, dacă prefixul este și adverb: Az egyik kiránduló felmegy, a másik le „Unul din excursioniști merge sus, celălalt jos”;
• pentru a răspunde afirmativ la o întrebare totală, în locul lui igen „da”. Cu această folosire poate fi urmat de un cuvânt care îl întărește, precum pronumele personal én „eu”, ori un adverb ca bizony „zău” sau hát „păi”: – Már holnap elmegy? – El (bizony) „– Plecați chiar mâine? – (Zău că) da”.
Exerciții:
Lecția 17, 1
Lecția 17, 2
Lecția 19, 1
Lecția 19, 2
Lecția 19, 3
Lecția 20, 10
Lecția 23, 2
Lecția 23, 3
Lecția 24, 4
Lecția 27, 3
Lecția 28, 4
Lecția 29, 2
Lecția 35, 3
Lecția 36, 1
|
Licenţă Creative Commons.