Mergeți pe Google Translate, ascultați dialogul și repetați-l în timp ce-l citiți, până ce îl pronunțați corect. Nu recurgeți deocamdată la traducere!

* A nu se confunda acest de, care este un adverb folosit în exclamații, cu de „dar”, conjuncție. Deosebirea în vorbire este că adverbul se accentuează, dar conjuncția nu.

A szövegben megjelenő új szavak

Szövegértés – După ce ați studiat dialogul și vocabularul acestuia, faceți acest exercițiu, pentru a vedea dacă îl înțelegeți fără traducere.

Kiegészítő szókincs

A munka

Magyarázatok

1. Verbul megy „a merge”

Acest verb neregulat are următoarele forme:

• indicativ prezent: megyek, mész, megy, megyünk, mentek, mennek;

• indicativ trecut: mentem, mentél, ment, mentünk, mentetek, mentek.

2. Conjugarea definită la trecut

La trecut, la conjugarea definită, desinențele personale nu au decât două variante. La persoana a III-a singular, sufixul de trecut are de regulă (în afară de câteva excepții) varianta -t, iar desinența de persoana I singular este identică cu cea de la conjugarea nedefinitiă. Exemple:

3. Desinența -(a)lak/-(e)lek

Verbul láttalak „te-am văzut” are o desinență specială, folosită atunci când subiectul este de persoana I singular, iar complementul direct al predicatului este de persoana a II-a singular sau plural. Această desinență este deci echivalentă în română cu pronumele personale de persoana a II-a singular și plural, formă neaccentuată, „te” și „vă”. Această desinență se folosește atât la prezent, cât și la trecut: látlak „te/vă văd”, láttalak „te-/v-am văzut”, nézlek „te/vă privesc”, néztelek „te-/v-am privit”.

4. Prefixul verbal

Verbele bementem, körülnéztem, megláttam, megnéztem și megvettem sunt prevăzute cu prefixe. Acestea pot schimba sensul lexical al verbului sau/și să exprime caracterul încheiat, de exemplu momentan, al acțiunii. De pildă, verbul megy „a merge”, dacă primește prefixul be-, își schimbă sensul în „a intra”. Aici prefixul exprimă în același timp și caracterul încheiat, momentan al acțiunii. Prefixul körül- nu schimbă sensul verbului néz „a privi”, dar îl precizează, körülnéz însemnând „a se uita împrejur”. Aceste două prefixe au un sens concret, local, dar prefixul meg- nu are sens concret, exprimând doar caracterul încheiat al acțiunii. Comparați:

Prefixele verbale sunt folosite independent de timpul verbului. Exemplu la prezent: Nem mindig veszek csokoládét, de ha jót látok, megveszem „Nu cumpăr totdeauna ciocolată, dar dacă văd una bună, o cumpăr.” În traducerile literale, redau prefixele verbale prin cuvântul/cuvintele de care sunt cel mai apropiate ca sens concret. Doar meg-, care nu are sens concret, este redat prin indicația prefix.

Din punctul de vedere al vorbirii, de notat că prefixul devenind prima silabă a cuvântului, accentul cade pe acesta.

5. Desinențe de complemente indirecte și circumstanțiale

Desinența -nak/-nek este cea a cazului dativ, deci are ca funcție principală exprimarea complementului indirect ce răspunde la întrebarea „cui?”. Exemple: Telefonálok Zsuzsának / a lánynak / Tibinek / a mérnöknek „Îi dau telefon lui Zsuzsa / fetei / lui Tibi / inginerului”. Poate corespunde și prepoziției „pentru” exprimând beneficiarul unei acțiuni: Fehér úr a vállalatunknak dolgozik „Domnul Fehér lucrează pentru întreprinderea noastră”.

Desinența -ban/-ben are ca sens principal „în, în interiorul”: a házban „în casă”, egy étteremben „într-un restaurant”, a múzeumunkban „în muzeul nostru”.

O aceeași desinență de complement poate avea mai multe sensuri. Ați văzut, de exemplu, că -n/-on/-en/-ön înseamnă în principal „pe (o suprafață)” (a táskán „pe geantă”), dar a munkahelyeden se traduce prin „la locul tău de muncă”. 

6. Pronume personale în acuzativ

Téged „pe tine” este forma de acuzativ a pronumelui te. Este o formă neregulată din două puncte de vedere. Pe de o parte poate primi desinența de acuzativ -et, dar forma tégedet este mai rară decât cea fără desinență. Pe de altă parte, această desinență nu se adaugă la forma te. Cazul pronumelui de persoana I singular este analog: én „eu” > engem(et) „pe mine”. Pronumele de persoana I și a II-a plural primesc obligatoriu desinența -et, dar aceasta nu se adaugă la forma lor de nominativ: mi „noi” > minket „pe noi”, ti „voi” > titeket „pe voi”. Numai pronumele personale de persoana a III-a au formă regulată de acuzativ: ő „el/ea” > őt „pe el/ea”, ők „ei/ele” > őket „pe ei/ele”, ön „dumneavoastră” (singular) > önt „pe dumneavoastră”, önök „dumneavoastră” (plural) > önöket.

Verbul care are complement direct exprimat prin pronume personal ia următoarele forme:

• forme de conjugare nedefinită pentru engem și minket: Látsz engem / minket? „Mă / Ne vezi?”

• forme de conjugare nedefinită pentru téged și titeket, dacă subiectul este de persoana a III-a: Lát téged / titeket „Te / Vă vede”.

• forma cu -(a)lak/-(e)lek pentru téged și titeket, dacă subiectul este de persoana I: Látlak téged / titeket „(Eu) te / vă văd”.

• forme de conjugare definită pentru pronumele de persoana a III-a: Látom őt „Îl văd pe el / O văd pe ea”, Látom őket „Îi văd pe ei / Le văd pe ele”, Látom önt / önöket „Vă văd pe dv.” (singular / plural).

7. Pronume personale în cazul dativ

Neked este pronumele personal în dativ de persoana a II-a singular, deci înseamnă „ție”. El nu are ca formă de bază pronumele te, „tu”, ci se formează de la varianta -nek a desinenței de dativ, plus varianta -ed a sufixului personal posesiv de persoana a II-a singular. Tot astfel se formează pronumele personale în dativ de celelalte persoane, care sunt marcate de sufixele personale posesive corespunzătaore: nekem „mie”, neki „lui/ei”, nekünk „nouă”, nektek „vouă”, nekik „lor”.

Observați că sufixele de persoana a III-a singular și plural, precum și cel de persoana a II-a plural sunt puțin diferite de cele care se aplică substantivelor.

Dativul pronumelor de politețe se formează ca la substantive, prin adăugarea desinenței -nek: ön > önnek, önök > önöknek.

8. Verbul tetszik „a plăcea”

Particularitatea acestui verb, proprie și altora, este de a avea sufixul de trecut -ott/-ett/-ött la toate persoanele: tetszettem, tetszettél, tetszett, tetszettünk, tetszettetek, tetszettek.

Gyakorlatok

1.

2.

3.

4.

5.

6.

Acum acoperiți dialogul în maghiară și partea maghiară a exercițiilor, și reconstituiți-le cu ajutorul traducerii. Traducerea cuvânt cu cuvânt din coloana a treia vă ajută să înțelegeți cum funcționează limba maghiară. 

Játék – akasztófa / spânzurătoarea (Pentru a-l accesa, aveți nevoie de un program de decomprimare. După ce ați făcut clic pe legătură, alegeți „Deschide”, apoi deschideți folderul care apare, și în final deschideți fișierul „index”.)

Nevessünk egy kicsit (Citiți glumele de mai jos și străduiți-vă să le înțelegeți cu ajutorul unui dicționar. Dacă chiar nu reușiți, mergeți la traducerea lor.)

– Mióta dolgozol ennél a cégnél?
– Amióta megfenyegettek, hogy kirúgnak.

A munkás felmegy a főnökhöz, és azt mondja neki:
– Főnök, adjon egy kis olajat, mert bekrepált a taligám, folyton így szól: „nyik ............. nyik ............ nyik ............. nyik”.
– Nem kap semmit! – válaszolja a főnök. Ki van rúgva! Az úgy kell szóljon, hogy „nyiknyiknyiknyik”!

Sursa: www.ViccesViccek.hu