35. (harmincötödik) lecke |
35 harmincöt |
A hegyekben |
În munți |
[-i munți-în] |
Mergeți pe Google Translate, ascultați dialogul și repetați-l în timp ce-l citiți, până când îl pronunțați corect. Nu recurgeți deocamdată la traducere!
|
Két kiránduló találkozik egy menedékházban. |
Doi excursioniști se întâlnesc într-un refugiu. |
[Doi excursionist întâlnesc-se un refugiu-casă-în. |
|
|
|
|
1. kiránduló: |
Elegem van az egészből! Három órát másztam. És micsoda ronda idő! Ráadásul lent felejtettem a kávét és a szendvicseket. |
M-am săturat! Timp de trei ore m-am cățărat. Și ce vreme mizerabilă! Pe deasupra, mi-am uitat jos cafeaua și sandviciurile. |
Destul-meu este -ul întreg-din! Trei ore (acuz.) târât-am. Și ce-minune nasol timp! Supliment-în-mod jos uitat-am-o (acuz.) -a cafea și -le sandviciuri (acuz.). |
2. kiránduló: |
Elővigyázatosnak kell lenni a hegyekben. |
Trebuie să fii prevăzător în munți. |
Prevăzător-lui trebuie a-fi -i munți-în. |
1. kiránduló: |
Itt még fűtés sincs! |
Aici nici măcar încălzire nu este! |
Aici încă încălzire nici-este! |
2. kiránduló: |
Majd tüzet gyújtunk. |
Facem foc. |
Cândva foc (acuz.) aprindem. |
1. kiránduló: |
Nincs nálam gyufa. Ilyen időben meg nem lehet tovább menni. |
Nu am chibrituri la mine, iar pe o vreme ca asta nu se poate merge mai departe. |
Nu-este la-mine chibrit. Ca-acesta timp-în iar nu se-poate departe-mai a-merge. |
2. kiránduló: |
Mindig van gyufa a kályha melletti dobozban. És ne nyugtalankodjon, holnap jobb idő lesz. |
Sunt totdeauna chibrituri în cutia de lângă sobă. Și nu vă neliniștiți. Mâine va fi vreme mai bună. |
Totdeauna este chibrit -a sobă lângă-de cutie-în. Și nu neliniștește-se, mâine bun-mai timp fi-va. |
1. kiránduló: |
Akkor meg jön a hólavina. |
Și-atunci vine avalanșa. |
Atunci iar vine -a zăpadă-avalanșă. |
2. kiránduló: |
Most jött fel először idáig? |
Acum ați urcat prima oară până aici? |
Acum venit-a spre-sus prima-dată spre-aici-până? |
1. kiránduló: |
Igen, és utoljára. Torkig vagyok! |
Da, și ultima. M-am săturat până în gât! |
Da, și ultim-său-spre-pe. Gâtlej-până sunt-eu! |
2. kiránduló: |
Akkor már holnap lemegy? |
Atunci mâine coborâți? |
Atunci deja mâine spre-jos-merge? |
1. kiránduló: |
Le bizony! |
Da, sigur! |
Spre-jos zău!] |
A szövegben megjelenő új szavak
Substantive: |
|
|
|
doboz, -t, -ok, -a |
cutie |
gyufa, -át, -ák, -ája |
chibrit |
hegy, -et, -ek, -e |
1. munte; 2. deal |
hó, havat, havak, hava |
zăpadă |
kályha, -át, -ák, -ája |
sobă |
kiránduló, -t, -k, -ja |
excursionist |
lavina, -át, -ák, -ája |
avalanșă |
menedékház, -at, -ak, -a |
refugiu |
szendvics, -et, -ek, -e |
sandvici |
|
|
Adjectiv: |
|
|
|
elővigyázatos, -at, -ak |
prevăzător |
|
|
Verbe: |
|
|
|
gyújt, -asz, -ottam, -ott, -s! |
a aprinde |
mászik, -om, -ol, -tam, -ott, -sz! |
1. a se târî; 2. a se cățăra |
sincs (negativul lui is van „este de asemenea”) |
nici ... nu este |
nyugtalankodik, -om, -sz, -tam, -ott, -j! |
a se neliniști |
|
|
Adverbe: |
|
|
|
először |
(aici) prima oară |
lent |
jos |
ráadásul |
pe deasupra, în plus |
|
|
Postpoziție: |
|
|
|
mellett |
lângă |
|
|
Enunțuri comunicative: |
|
|
|
Bizony! (întărirea unui enunț) |
Zău! |
Micsoda ronda idő! (evaluare negativă) |
Ce vreme mizerabilă! |
Nem lehet dolgozni. (imposibilitatea de a face ceva) |
Nu se poate lucra. |
Szövegértés – După ce ați studiat dialogul și vocabularul acestuia, faceți acest exercițiu, pentru a vedea dacă îl înțelegeți fără traducere.
Kiegészítő szókincs és kommunikációs mondatok
Natura |
|
|
|
természet, -et, -ek, -e |
natură |
domb, -ot, -ok, -ja |
dâmb |
föld, -et, -ek, -je |
pământ |
folyó, -t, -k, -ja |
râu |
part, -ot, -ok, -ja |
mal, țărm, litoral |
sziget, -et, -ek, -e |
insulă |
tó, tavat, tavak, tava |
lac |
vidék, -et, -ek, -e |
ținut |
környezet, -et, -ek, -e |
mediu înconjurător |
levegő, -t, -k, -je |
aer |
szennyezés, -t, -ek, -e |
poluare |
|
|
Gustarea |
|
|
|
uzsonna, -át, -ák, -ája |
gustare |
felvágott, -at, -ak, -ja |
mezel |
kolbász, -t, -ok, -a |
cârnat |
paradicsom, -ot, -ok, -ja |
roșie |
paprika, -át, -ák, -ája |
1. ardei; 2. gogoșar; 3. boia de ardei |
rántotta, -át, -ák, -ája |
omletă |
sajt, -ot, -ok, -ja |
cașcaval |
sonka, -át, -ák, -ája |
șuncă |
szalámi, -t, -k, -ja |
salam |
uborka, -át, -ák, -ája |
castravete |
üdítő, -t, -k, -je (ital) |
(băutură) răcoritoare |
virsli, -t, -k, -je |
crenvurșt |
zsemle, -ét, -ék, -éje |
chiflă |
uzsonnázik, -om, -ol, -tam, -ott, -z! |
a lua o gustare |
|
|
Evaluare negativă |
|
|
|
Ez borzalmas! / Ez rémes / Ez szörnyű! |
E groaznic! |
Ez pocsék! |
E foarte urât! |
Ez csapnivaló! |
E mizerabil! |
Ez nem az igazi. |
Nu e cum ar trebui (să fie). (literal „Nu e cel adevărat”) |
Lesújtó véleményem van a(z) …-ról/-ről. |
Am o părere foarte proastă despre … |
Micsoda borzalom / rémség / szörnyűség! |
Ce grozăvie! |
Nagyot/Nagyon csalódtam a(z) …-ban/-ben. |
Sunt foarte dezamăgit(ă) de … |
Nem nagy szám. (fam.) |
Nu-i nu știu ce. (literal „Nu e un număr mare”) |
Többet vártam …-tól/-től. |
Mă așteptam la mai mult de la … |
|
|
Imposibilitatea de a face ceva |
|
|
|
Lehetetlen …-ni. |
E imposibil să se … |
Nincs rá mód …-ni. |
Nu e chip să se … |
Magyarázatok
1. Adverbe de loc
Lent este un adverb de loc folosit numai cu verbe care nu implică deplasarea spre locul respectiv. Ca desinențele de complemente de loc, și adverbele de loc se caracterizează printr-un sistem triplu de exprimare a locului: cel spre care se face o deplasare, cel în care este/se întâmplă ceva și cel de la care se face o deplasare. Adverbele care răspund la întrebarea hova/hová? „încotro?” pot fi compuse cu postpoziția felé „spre”, iar bara oblică din tabelul de mai jos separă două variante care se pot folosi una în locul celeilalte.
hova/hová? „încotro?” |
hol? „unde?” |
honnan? „de unde?” |
ki(felé) „afară” (= spre exterior) |
kint/kinn „afară” |
kintről „de afară” (= dinspre exterior) |
be(felé) „înăuntru” (= spre interior) |
bent/benn „înăuntru” |
bentről „dinăuntru” (= dinspre interior) |
le(felé) „în jos” |
lent/lenn „jos” |
lentről „de jos” (= dinspre un nivel inferior) |
fel/föl(felé) „în sus” |
fent/fenn/fönt/fönn „sus” |
fentről/föntről „de sus” (= dinspre un nivel superior) |
2. Substantive cu rădăcina terminată în v
Unele substantive sunt neregulate prin aceea că, înaintea unor sufixe și desinențe, rădăcina lor diferă de forma de bază printr-un v. Unele din aceste substantive prezintă în plus scurtarea vocalei lor, iar altele suferă o schimbare ó > a:
Forma de bază |
Acuzativ |
Plural |
Cu sufixul -on/-ön |
Cu sufixul -astul/-estül |
Cu sufix posesiv |
fű „iarbă” |
füvet |
füvek |
füvön |
füvestül |
füve |
mű „operă, creație” |
művet |
művek |
művön |
művestül |
műve |
hó „zăpadă” |
havat |
havak |
havon |
havastul |
hava |
szó „cuvânt” |
szót |
szavak/szók |
szavon |
szavastul |
szava |
tó „lac” |
tavat |
tavak |
tavon |
tavastul |
tava |
3. Adjective derivate din postpoziții
În grupul a kályha melletti dobozban „în cutia de lângă sobă”, postpoziția mellett este prevăzută cu sufixul -i, formator de adjective, deja întâlnit când este aplicat la substantive (ex. budapesti „budapestan”). Nu toate postpozițiile pot primi acest sufix, dar, dintre cele întâlnite până aici, cele din următoarele grupuri îl pot primi: az ablak előtti szék „scaunul dinaintea ferestrei”, a baleset utáni órák „orele de după accident” a fák közötti ház „casa dintre copaci”, a ház körüli kert „grădina din jurul casei”.
4. Numeralul ordinal cu sufixul -szor/-szer/-ször
Ați întâlnit deja acest sufix cu numeralele cardinale: háromszor „de trei ori”, négyszer „de patru ori”, ötször „de cinci ori”. În dialogul din această lecție, sufixul este adăugat la numeralul ordinal neregulat először. La celelalte, care au sufixul -ik, acesta este înlocuit de -szor/-szer/-ször: másodszor „a doua oară”, negyedszer „a patra oară”, ötödször „a cincea oară”.
5. Prefixul verbal ca substitut al verbului
Ultima propoziție din dialog este Le bizony!, răspuns la întrebarea lemegy? „coborâți?”. Pentru a evita repetarea verbului cu prefix, acesta poate fi folosit în locul verbului în aceeași frază (Az egyik kiránduló felmegy, a másik le „Unul din excursioniști merge în sus, celălalt în jos”), unde prefixul devine adverb, dar poate constitui și un răspuns afirmativ la o întrebare totală, în locul lui igen „da”. Cu această funcție, poate fi urmat de un cuvânt care îl întărește, precum pronumele personal én „eu” sau adverbele bizony „zău” și hát „păi”.
Gyakorlatok
1.
2.
3.
Acum acoperiți dialogul în maghiară și partea maghiară a exercițiilor, și reconstituiți-le cu ajutorul traducerii. Traducerea cuvânt cu cuvânt din coloana a treia vă ajută să înțelegeți cum funcționează limba maghiară.
Játék – rejtett szó
Document suplimentar (Citiți documentul de mai jos și străduiți-vă să-l înțelegeți cu ajutorul unui dicționar. Dacă chiar nu reușiți, mergeți la traducerea sa.)

Sursa: Korond.ro
|