24. (huszonnegyedik) lecke |
24 huszonnégy |
Labdáznak a gyerekek |
Copiii se joacă cu mingea |
[Se-joacă-cu-mingea -i copii] |
Mergeți pe Google Translate, ascultați dialogul și repetați-l în timp ce-l citiți, până ce îl pronunțați corect. Nu recurgeți deocamdată la traducere!
Zsuzsa:
|
Mit csináltok?! Ki törte be az ablakot? Te, Laci?
|
Ce faceți?! Cine a spart geamul? Tu, Laci?
|
[Ce (acuz.) faceți?! Cine spart-o spre-înăuntru -a fereastră (acuz.)? Tu, Laci?
|
Laci:
|
Nem én! Pisti volt!
|
Nu eu! Pisti a fost!
|
Nu eu! Pisti fost-a!
|
Pisti:
|
Nem igaz! Te vagy a hibás, Laci! Rám rúgtad a labdát, és tőlem az ablakra pattant.
|
Nu-i adevărat! Tu ești de vină, Laci! Ai șutat mingea în mine și de la mine a sărit în geam.
|
Nu adevărat! Tu ești -ul vinovat, Laci! Spre-pe-mine șutat-ai-o -a minge (acuz.), și de-la-mine -a fereastră-spre-pe ricoșat-a.
|
Zsuzsa:
|
Nem érdekel! Hányszor mondtam már, hogy ne labdázzatok ilyen közel a házhoz?
|
Nu mă interesează! De câte ori am spus să nu vă jucați cu mingea așa aproape de casă?
|
Nu interesează! De-câte-ori spus-am-o deja, că nu să-jucați-cu-mingea ca-aceasta aproape -a casă-spre-la?
|
Pisti:
|
Rendben, anyu, bocsánat. Nem csináljuk többé.
|
Bine, mami, iartă-ne. Nu mai facem.
|
Ordine-în, mami, iertare. Nu facem-o mai.
|
Zsuzsa:
|
Ezek a gyerekek az idegeimre mennek!
|
Copiii ăștia mă calcă pe nervi!
|
Aceștia -i copii -i nervi-mei-spre-pe merg!
|
Péter:
|
Csillapodj le, drágám! Nem olyan súlyos.
|
Calmează-te, dragă! Nu-i așa de grav.
|
Calmează-te spre-jos, dragă-mea! Nu ca-aceea grav.
|
Zsuzsa:
|
Te könnyen beszélsz! Nem te foglalkozol velük.
|
Tu vorbești ușor! Nu tu te ocupi de ei.
|
Tu ușor-în-mod vorbești! Nu tu ocupi-te cu-ei.
|
Péter:
|
No, nyugodj meg! Még soha nem láttalak ilyen dühösnek.
|
Hai, liniștește-te! Nu te-am mai văzut niciodată așa de furioasă.
|
Ei, liniștește-te prefix! Încă niciodată nu văzut-am-te ca-aceasta furioasă-lui.
|
Zsuzsa:
|
Nem múlik el. Még mindig mérges vagyok.
|
Nu-mi trece. Tot mai sunt supărată.
|
Nu trece spre-altundeva. Încă totdeauna mânioasă sunt.
|
Péter:
|
Számolj tízig...! Most jobban vagy?
|
Numără până la zece… Acum ți-e mai bine?
|
Numără zece-până-la...! Acum bine-mai ești?
|
Zsuzsa:
|
Igen. Bocsánat, hogy így elragadtattam magam.
|
Da. Scuze că m-am ambalat așa.
|
Da. Iertare, că în-acest-fel ambalat-m-am pe-mine-însămi.]
|
A szövegben megjelenő új szavak
Substantive:
|
|
|
|
ablak, -ot, -ok, -a
|
1. fereastră; 2. geam
|
anya, -át, -ák, anyja
|
mamă
|
anyu, -t (fam.)
|
mămică, mami
|
bocsánat, -ot, -ok, -a
|
iertare
|
ideg, -et, -ek, -e
|
nerv
|
labda, -át, -ák, -ája
|
minge
|
rend, -et, -ek, -je
|
ordine
|
|
|
Adjective:
|
|
|
|
dühös, -et, -ek
|
furios
|
hibás, -at, -ak
|
vinovat, de vină
|
igaz, -at, -ak, -a
|
adevărat
|
mérges, -et, -ek
|
supărat
|
súlyos, -at, -ak
|
grav
|
|
|
Pronume/adjectiv interogativ:
|
|
|
|
hány?, -at
|
cât, -ă, -ți, -e?
|
|
|
Pronume/adjective demonstrative:
|
|
|
|
ilyen, ilyet, ilyenek
|
așa, asemenea, ca acesta
|
olyan, olyat, olyanok
|
așa, asemenea, ca acela
|
|
|
Verbe:
|
|
|
|
csillapodik, -om, -sz, -tam, -ott, -j!
|
a se calma
|
elmúlik, -t, -jon el! (folosit numai la persoana a III-a)
|
a trece (pentru a nu mai fi)
|
elragadtatja magát
|
a se ambala, a se lăsa dus de mânie
|
érdekel, -sz, -tem, -t, -j!
|
a interesa
|
labdázik, -om, -ol, -tam, -ott, -z!
|
a se juca cu mingea
|
megnyugszik, -om, -ol, -nyugodtam, -nyugodott, nyugodj meg!
|
a se liniști
|
mond, -asz, -tam, -ott, -j!
|
a spune
|
pattan, -sz, -tam, -t, -j!
|
1. sări; 2. a ricoșa
|
rúg, -sz, -tam, -ott, -j!
|
1. a lovi cu piciorul; 2. a șuta
|
számol, -sz, -tam, -t, -j!
|
a număra
|
tör, -sz, -tem, -t, -j!
|
a sparge
|
|
|
Adverbe:
|
|
|
|
így
|
așa, în acest fel
|
közel
|
aproape
|
már
|
deja
|
ne(m) + verb + többé
|
nu mai + verb
|
|
|
Interjecție:
|
|
|
|
no!
|
ei!, hai!
|
|
|
Enunțuri comunicative:
|
|
|
|
Bocsánat. (cererea iertării)
|
Scuze.
|
Csillapodj le! (calmare)
|
Calmează-te!
|
Mérges vagyok. (exprimarea mâniei)
|
Sunt supărat(ă).
|
Nem érdekel. (exprimarea indiferenței)
|
Nu mă interesează.
|
Nem olyan súlyos. (liniștire)
|
Nu-i așa de grav.
|
Nyugodj meg! (calmare)
|
Liniștește-te!
|
Rendben van. (exprimarea acordului)
|
E în ordine. / E în regulă.
|
Te vagy a hibás! (acuzare)
|
Tu ești de vină!
|
Szövegértés – După ce ați studiat dialogul și vocabularul acestuia, faceți acest exercițiu, pentru a vedea dacă îl înțelegeți fără traducere.
Kiegészítő szókincs és kommunikációs mondatok
Locuința
|
|
|
|
Casa:
|
|
garázs, -t, -ok, -a
|
garaj
|
fal, -at, -ak, -a
|
zid, perete
|
ajtó, -t, -k, ajtaja
|
ușă
|
udvar, -t, -ok, -a
|
curte
|
állat, -ot, -ok, -a
|
animal
|
kutya, -át, -ák, -ája
|
câine
|
macska, -át, -ák, -ája
|
pisică
|
kert, -et, -ek, -je
|
grădină
|
növény, -t, -ek, -e
|
plantă
|
fa, -át, -ák, -ája
|
1. arbore; 2. copac; 3. pom
|
fű, füvet, füvek, fűje
|
iarbă
|
virág, -ot, -ok, -a
|
floare
|
madár, madarat, madarak, madara
|
pasăre
|
|
|
Blocul:
|
|
épület, -et, -ek, -e
|
clădire
|
földszint, -et, -ek, -je
|
parter
|
lift, -et, -ek, -je
|
lift
|
emelet, -et, -ek, -e
|
etaj
|
|
|
Cheltuieli:
|
|
ár, -at, -ak, -a
|
preț
|
lakbér, -t, -ek, -e
|
chirie
|
rezsi, -t, -k, -je
|
cheltuieli de întreținere
|
benne van (ex. A rezsi benne van a lakbérben.)
|
inclus (ex. „Cheltuielile sunt incluse în chirie.”)
|
|
|
Servicii:
|
|
fűtés, -t, -e
|
încălzire
|
központi fűtés
|
încălzire centrală
|
gáz, -t, -ok, -a
|
gaz
|
villany, -t, -a
|
curent (energie electrică)
|
|
|
Verbe:
|
|
kiad, -sz, -tam, -ott, -j ki!
|
a da în chirie
|
bérel, -sz, -tem, -t, -j!
|
a lua în chirie
|
működik, -öm, -sz/-öl, -tem, -ött, -j!
|
a funcționa
|
bekapcsol, -sz, -tam, -t, -j be!
|
a conecta
|
kikapcsol
|
a deconecta
|
kinyit, -sz, -ottam, -ott, nyiss ki!
|
a deschide
|
elzár, -sz, -tam, -t, -j el!
|
a închide (de ex. un robinet)
|
|
|
Acuzare
|
|
|
|
Ennek te vagy az oka!
|
Asta e din cauza ta!
|
Ez a te hibád!
|
E vina ta!
|
Te vagy a bűnös! (vină gravă)
|
Tu ești vinovatul! (literal „păcătosul”)
|
|
|
Iertare
|
|
|
|
Cererea iertării:
|
|
Bocsánatot kérek.
|
Îți/Vă cer iertare.
|
Bocsáss meg!
|
Iartă-mă!
|
Elnézést kérek.
|
Îmi cer scuze.
|
Ezer bocsánat!
|
Mii de scuze!
|
Nagyon sajnálom.
|
Îmi pare foarte rău.
|
|
|
Iertare:
|
|
Nem tesz semmit.
|
Nu face nimic.
|
Semmi baj.
|
Nu-i nimic. (literal „Niciun necaz.”)
|
|
|
Exprimarea ciudei, a mâniei
|
|
|
|
A fenébe! (fam.)
|
La naiba!
|
Dühös vagyok!
|
Sunt furios(oasă)!
|
Majd megpukkadok a méregtől!
|
Sunt foarte supărat(ă)! (literal „Mai că plesnesc de mânie!”)
|
Na, még ez is! (fam.)
|
Alta acum!
|
Na, még ilyet! (fam.)
|
Așa ceva!
|
Na, tessék! (ironic)
|
Ei poftim!
|
Nagyon haragszom!
|
Sunt foarte supărat(ă)!
|
|
|
Calmare
|
|
|
|
Ne idegeskedj!
|
Nu fi nevos(oasă)!
|
Ne izgasd fel magad!
|
Nu te enerva!
|
Ne ragadtasd el magad!
|
Nu te ambala!
|
|
|
Liniștire, consolare
|
|
|
|
Annyi baj legyen!
|
Atâta necaz să fie!
|
Ne bosszankodj!
|
Nu-ți face sânge rău!
|
Ne csinálj bolhából elefántot!
|
Nu face din țânțar armăsar! (literal „… din purice elefant!”)
|
Nem történt szerencsétlenség.
|
Nu e nicio nenorocire.
|
Nincs semmi baj.
|
Nu e nimic grav.
|
Túl nagy ügyet csinálsz belőle.
|
Faci prea mult caz din asta.
|
Magyarázatok
1. Cuvinte derivate. Verbul labdázik „a se juca cu mingea”, din substantivul labda „minge”, este format cu varianta -zik a sufixului -z(ik)/-oz(ik)/-az(ik)/-ez(ik)/-öz(ik). Alte verbe formate în acest fel: autó „automobil” > autózik „a merge cu mașina”, sör „bere” > sörözik „a bea bere”, vacsora „cină” > vacsorázik „a cina”, bicikli > biciklizik „a merge cu bicicleta”, program > programoz (în informatică).
Cu sufixul -s/-os/-as/-es/-ös: hibás „vinovat” < hiba „greșeală”, súlyos „grav” < súly „greutate”, dühös „furios” < düh „furie”, mérges „supărat” < méreg 1. „otravă”; 2. „mânie” (oservați căderea lui e dintre ultimele două consoane).
Könnyen „ușor” (adverb) este derivat din könnyű „ușor” (adjectiv), cu căderea ultimei vocale a adjectivului.
2. Desinențe de complemente. Tőlem „de la mine” este un pronume personal format de la desinența -tól/-től + sufixul personal posesiv -em. (Cu celelalte sufixe posesive, avem tőled „de la tine”, tőle „de la el/ea”, tőlünk „de la noi”, tőletek „de la voi”, tőlük „de la ei/ele”.) În principal, desinența aceasta servește la formarea unor complemente de loc, având sensul „(pornind) de la”, și completează o serie de trei desinențe dintre care celelalte două au apărut deja în curs: -hoz/-hez/-höz [-spre-la] (cu verbe care implică deplasarea către locul respectiv) și -nál/-nél (cu verbe care nu implică o asemenea deplasare). Exemple cu un substantiv: Évához megyek „Merg la Éva” – Évánál vagyok „Sunt la Éva” – Évától jövök „Vin de la Éva”. Cu pronume personale: Hozzá utazom „Călătoresc la el/ea” – Nála lakom „Locuiesc la el/ea” – Tőle jövök „Vin de la el/ea”.
Cuvântul tízig „până la zece” are desinența -ig, care exprimă limita unei cantități, în spațiu sau în timp: húszig „până la douăzeci”, az iskoláig „până la școală”, holnapig „până mâine”. Această desinență are o singură variantă.
3. Imperativ-conjunctivul. Ați văzut deja în lecția precedentă că un verb ca labdázzatok prezintă o particularitate de formare a imperativ-conjunctivului, asimilarea mărcii acestui mod, a sufixului -j, de către z-ul de la sfârșitul temei verbului. Alte particularități de formare:
• Verbele cu radicalul/tema în ít sau în consoană + t au marca -s, care asimilează t-ul în vorbire, ts pronunțându-se precum „c” în „ce, ci”: tanít „a învăța pe cineva” > tanítson, feldönt „a doborî” > döntsön fel.
• Verbele cu radicalul/tema în vocală (alta decât í) + t au marca -s, care asimilează total t-ul, ceea ce se redă și în scris: fizet „a plăti” > fizessen.
• Verbele în szt au marca -sz, pierzându-l pe t: fogyaszt „a consuma” > fogyasszon.
Sunt și verbe neregulate, cele care nu intră nici în categoria verbelor din care am dat exemple de conjugare în Lecția 22, nici în cea cu particularități. Sunt șase verbe, deja cunoscute la alte forme, cu radicalul în sz, a căror neregularitate la imperativ-conjunctiv este schimbarea acestei consoane în gy la toate persoanele, și care au forme aparte la persoana a II-a singular:
eszik „a mânca”
|
iszik „a bea”
|
visz „a duce”
|
Conj. nedef.
|
Conj. def.
|
Conj. nedef.
|
Conj. def.
|
Conj. nedef.
|
Conj. def.
|
egyél
|
egyed / edd
|
igyál
|
igyad / idd
|
vigyél
|
vigyed / vidd
|
lesz „a fi”
|
tesz „a pune”
|
vesz „a lua”
|
Conj. nedef.
|
Conj. nedef.
|
Conj. def.
|
Conj. nedef.
|
Conj. def.
|
legyél / légy
|
tegyél / tégy
|
tegyed / tedd
|
vegyél / végy
|
vegyed / vedd
|
La verbul jön „a veni”, -j-ul îl asimilează pe n: jöjjek, jöjj(él), jöjjön, jöjjünk, jöjjetek, jöjjenek. Jöjj(él), jöjjünk și jöjjetek, folosite și cu valoare de imperativ și cu cea de conjunctiv, au formele alternative gyere! „vino/haide!”, gyerünk! „haidem!”, respectiv gyertek! „haideți”, folosite numai ca imperative, în limbajul familiar.
Verbul megy „a merge” are ca radical la imperativ-conjunctiv men-: menjek, menj(él) etc.
Și la imperativ-conjunctiv se detașează prefixul verbal și se plasează după verb în unele cazuri. Cu valoarea de imperativ, detașarea se face totdeauna: Csillapodj le! „Calmează-te!”, Nyugodj meg! „Liniștește-te!”, Ne törd be az ablakot! „Nu sparge geamul!”.
4. Exprimarea înmulțirii. Cuvântul hányszor? „de câte ori” este pronumele/adjectiv interogativ hány? „cât, -ă, -ți, -e?” cu sufixul-szor/-szer/-ször, folosit pentru înmulțirea numerelor: háromszor „de trei ori”, négyszer „de patru ori”, ötször „de cinci ori”.
5. Exprimarea apropierii și a depărtării. În propoziția ne labdázzatok ilyen közel a házhoz „nu vă jucați cu mingea așa de aproape de casă”, adverbul ilyen implică apropierea. Dacă Zsuzsa s-ar afla departe de casă, ar spune olyan közel. Diferența se vede mai bine dacă traducem aceste cuvinte folosite ca adjective. Comparați: Ilyen kocsit akarok „Așa mașină vreau / Vreau o mașină ca asta” – Olyan kocsit akarok „Așa mașină vreau / Vreau o mașină ca aceea”.
De asemenea, în fraza Bocsánat, hogy így elragadtattam magam „Scuze că m-am ambalat așa”, így se traduce exact „în felul acesta”, în opoziție cu úgy „în felul acela”, de exemplu în Péter jól vezet; vezess te is úgy „Péter conduce bine, condu și tu așa”. Alte cuvinte care prezintă această opoziție, în afară de ez „acest(a)” și az „acel(a)”:
ugyanilyen „la fel (cu acesta)” ≠ ugyanolyan „la fel (cu acela)”; ugyanennyi ≠ ugyanannyi „tot atâta”.
Opoziția apropiere – depărtare se exprimă și prin vocale: cuvintele care exprimă apropierea conțin în principal vocalele e, é, i sau í, pe când cele care exprimă depărtarea au vocalele a, á, o, ó, u sau ú. Ați putut observa aceasta și la adverbele itt „aici”, ott „acolo”, ide „încoace”, oda „încolo”.
Gyakorlatok
1. 2. 3. 4. 5.
Acum acoperiți dialogul în maghiară și partea maghiară a exercițiilor, și reconstituiți-le cu ajutorul traducerii. Traducerea cuvânt cu cuvânt din coloana a treia vă ajută să înțelegeți cum funcționează limba maghiară.
Memóriajáték (Pentru a-l accesa, aveți nevoie de un program de decomprimare. După ce ați făcut clic pe legătură, alegeți „Deschide”, apoi deschideți folderul care apare, și în final deschideți fișierul „index”.)
Kiegészítő dokumentum (Citiți textul de mai jos și străduiți-vă să-l înțelegeți cu ajutorul unui dicționar. Dacă chiar nu reușiți, mergeți la traducerea sa.)
Anunț imobiliar pe Internet
4 szobás ház, … (18 000 000,00 Ft)
…n eladó egy 4 szobás, kertes ingatlan, főút mellett. A ház 1931-ben épült sóskúti kőből. 3 egybenyíló szoba, előszoba, nagy konyha, fürdőszoba, és még egy különálló szoba van benne. A ház végében műhely van kialakítva. Különálló pince, melléképület van az udvaron. A telek folytatásában szép gyümölcsös van. A ház 220 nm-es + udvar, a kert 220 nöles. Buszmegálló 2 percre, ABC, posta, kisebb maszek üzletek kb. 5 percre vannak. Csendes, nyugodt helyen van, jó szomszédokkal. Megközelítés: Kelenföldről 25 perc vonattal, és kb. 10 perc busszal. Kapcsolatfelvétel a hirdetővel: …
|