25. (huszonötödik) lecke

25 huszonöt

 

Aranyos apa

Un tată drăguţ

[Drăguţ tată]

 

Mergeţi pe Google Translate, ascultaţi dialogul şi repetaţi-l în timp ce-l citiţi, până ce îl pronunţaţi corect. Nu recurgeţi deocamdată la traducere!

 

Fiú:

Megkérhetlek valamire?

Pot să te rog ceva?

[Prefix-cere-pot-pe-tine ceva-spre-pe?

Apa:

Persze.

Sigur.

Sigur.

Fiú:

Szükségem van a kocsidra ma este.

Am nevoie de maşina ta deseară.

Nevoie-mea este -a maşină-ta-spre-pe azi seară.

Apa:

Jól van, ma este nem megyek sehova. Elviheted.

Bine, deseară nu merg nicăieri. Poţi s-o iei.

Bine este, azi seară nu merg niciunde-spre. Spre-altundeva-duce-poţi-o.

Fiú:

Kölcsön tudsz adni ötezer forintot? Moziba szeretnék menni a barátnőmmel.

Poţi să-mi dai împrumut cinci mii de forinţi? Aş vrea să merg la film cu prietena mea.

Împrumut ştii a-da 5000 forint (acuz.)? Cinema-spre-în iubi-aş a-merge -a prietenă-mea-cu.

Apa:

Hát… igen. Tessék.

Păi... da. Poftim.

Păi... da. Să-placă.

Fiú:

Köszönöm. Még valami. Le tudnád vinni a kutyát helyettem?

Mulţumesc. Încă ceva. Ai putea să ieşi cu câinele în locul meu?

Mulţumesc-o. Încă ceva. Spre-jos şti-ai a-duce -ul câine (acuz.) în-loc-meu?

Apa:

Rendben van.

În regulă.

Ordine-în este.

Fiú:

Kösz. Ideadod a kulcsot?

Mersi. Îmi dai cheia?

Mersi. Încoace-dai-o -a cheie (acuz.)?

Apa:

A kulcsot?

Cheia?

-a cheie (acuz.)?

Fiú:

Igen, a slusszkulcsot.

Da, cheia de contact.

Da, -a de-contact-cheie (acuz.).

Apa:

Ja igen, persze. Tessék.

A, da, sigur. Poftim.

A da, sigur. Să-placă.

Fiú:

Köszi, nagyon kedves vagy. Csaó!

Mersi, eşti foarte amabil. Ciao!

Mersi, foarte amabil eşti. Ciao!

Apa:

Egy pillanat!

O clipă!

O clipă!

Fiú:

Mi az, mit felejtettem el?

Ce-i, ce-am uitat?

Ce aceea, ce (acuz.) uitat-am spre-altundeva?

Apa:

Hány óra van? Az enyémet kölcsönadtam az öcsédnek.

Cât e ceasul? Pe al meu l-am dat împrumut fratelui tău.

Cât oră este? -a mea (acuz.) împrumut-dat-am-o -ul frate-mai-mic-tău-lui.]

 

A szövegben megjelenő új szavak

 

Substantive:

 

 

 

apa, -át, -ák, apja

tată

barátnő, -t, -k, -je

prietenă

forint, -ot, -ok, -ja

forint

kulcs, -ot, -ok, -a

cheie

óra, -át, -ák, -ája

1. oră; 2. ceas

öcs, öccse, öccsét, öccsei, öccseit

frate mai mic

slusszkulcs, -ot, -ok, -a

cheie de contact

szükség, -et, -ek, -e

nevoie

 

 

Adjective:

 

 

 

aranyos, -at, -ak (fam.)

drăguţ (literal „cu aur”)

kedves, -et, -ek

amabil

 

 

Verbe:

 

 

 

felejt, -esz, -ettem, -ett, -s!

a uita

idead, -sz, -tam, -ott, -j ide! (verbul ad cu adverbul ide „încoace” ca prefix)

a da încoace

kölcsönad (verbul ad cu adverbul kölcsön ca prefix)

a da împrumut

kér, -sz, -tem, -t, -j!

a cere

megkér valamire

a ruga să facă ceva

 

 

Adverbe:

 

 

 

kölcsön (folosit şi ca substantiv, şi ca prefix verbal)

(cu) împrumut

sehova / sehová

niciunde (cu verbe care exprimă deplasarea spre un loc)

 

 

Postpoziţie:

 

 

 

helyett

în loc de, în locul

 

 

Enunţuri comunicative:

 

 

 

Kösz. / Köszi. (variante familiare ale lui „Köszönöm”.)

Mersi.

Jól van. (acceptare, acord)

Bine., De acord.

Megkérhetlek valamire? (cerere de a face ceva)

Pot să te rog ceva?

Szükségem van …-ra/-re. (cerere)

Am nevoie de …

Tessék. (înmânarea unui lucru)

Poftim.

 

Szövegértés – După ce aţi studiat dialogul şi vocabularul acestuia, faceţi acest exerciţiu, pentru a vedea dacă îl înţelegeţi fără traducere.

 

Kiegészítő szókincs és kommunikációs mondatok

 

Automobilism

 

 

 

Vehiculul:

 

fék, -et, -ek, -je

frână

gumi, -t, -k, -ja

cauciuc

karosszéria, -át, -ák, -ja

caroserie

kerék, kereket, kerekek, kereke

roată

kormány, -t, -ok, -a

volan

motor, -t, -ok, -ja

motor

riasztó, -t, -k, -ja

alarmă

 

 

Documente:

 

biztosítás, -t, -ok, -a

asigurare

jogosítvány, -t, -ok, -a

permis de conducere

 

 

Întreţinere şi alimentare:

 

műhely, -t, -ek, -e

atelier

szerelő, -t, -k, -je

mecanic

benzin, -t, -ek, -je

benzină

benzinkút, -kutat, -kutak, -kútja

benzinărie

gázolaj

motorină

olaj, -at, -ok, -a

ulei

tele (adjectiv invariabil)

plin

 

 

Verbe:

 

ellenőriz, ellenőrzöl, ellenőriztem, ellenőrzött, ellenőrizz!

a verifica, a controla

elromlik, elromlott, romoljon el! (folosit numai la persoana a III-a)

a se strica

javít, -asz, -ottam, -ott, -s!

a repara

 

 

 

 

Trăsături individuale

 

 

 

Trăsături morale:

 

kellemes, -et, -ek ≠ kellemetlen, -t, -ek

plăcut ≠ neplăcut

nyugodt, -at, -ak ≠ nyugtalan, -t, -ok

calm, liniştit ≠ agitat, neliniştit

okos, -at, -ak ≠ buta, -át, -ák

deştept ≠ prost

rendes 1, -et, -ek ≠ rendetlen, -t, -ek1

ordonat ≠ dezordonat

rendes 2

cumsecade

szorgalmas, -at, -ak ≠ lusta, -át, -ák

harnic ≠ leneş

 

 

Trăsături fizice:

 

csinos, -at, -ak

drăguţă

sovány, -at, -ak

slab

kövér, -et, -ek

gras

barna hajú, -t, -ak

brunet

szőke, -ét, -ék

blond

ősz, -t, -ek

cărunt

kopasz, -t, -ok

chel

 

 

 

 

Cerere

 

 

 

Cererea a ceva:

 

Kérem (szépen), …

Vă rog, …

Kérni szeretnék (öntől) valamit. …

Aş vrea să vă cer ceva. ...

Megkérném, hogy …

V-aş ruga să …

Szeretném megkérni valamire. …

Aş vrea să vă rog ceva. ...

 

 

Acceptarea unei cereri:

 

(Nagyon) szívesen.

Cu (multă) plăcere.

Örömmel.

Cu drag.

 

 

Respingerea unei cereri

 

atenuarea respingerii:

 

Sajnálom, de …

Îmi pare rău, dar …

Sajnos …

Din păcate …

respingere propriu-zisă:

 

… azt nem lehet.

… nu se poate.

… ez nem lehetséges.

… nu este posibil.

… nem tehetem (meg).

… nu pot s-o fac. (pentru că n-am voie)

 

 

 

 

Permisiune

 

 

 

Cererea permisiunii:

 

Engedje meg, hogy verb la imperativ-conjunctiv.

Permiteți-mi să …

Radical/temă verbală-hatok/-hetek?

Pot să …?

Nem zavarja, ha verb la indicativ prezent?

Nu vă deranjează dacă …?

Nincs ellene kifogása, ha verb la indicativ prezent?

Nu aveți nimic împotrivă dacă …?

Szabad radical/temă verbală-nom/-nem/-nöm?

Am voie să …? (literal „Liber să ...?”)

 

 

Permisiune:

 

Csak tessék.

Poftiţi.

Parancsoljon.

Poftiţi. (literal „Porunciţi”)

Radical/temă verbală-hat/-het.

Puteţi …

Megengedem.

Îţi/Vă permit.

Nincs ellene (semmi) kifogásom.

N-am nimic împotrivă.

Semmi akadálya.

Nicio problemă. (literal „Nu are niciun obstacol”)

Szabad.

Este voie/permis.

 

 

Refuzul de a permite (vezi mai sus şi Respingerea unei cereri):

 

… nem engedhetem meg.

… nu pot să-ţi/vă permit.

… nem radical/temă verbală-hat/-het.

… nu puteţi să …

… nem szabad.

… nu e voie/permis.

 

Magyarázatok

 

1. Echivalente ale verbului românesc „a putea”

 

Observaţi în dialog, pe de o parte verbele conţinând sufixul -hat/-het (Megkérhetlek valamire? „Pot să te rog ceva?”, Elviheted „Poţi s-o iei”), pe de altă parte verbul tud (Kölcsön tudsz adni ötezer forintot? „Poţi să-mi dai împrumut 5000 de forinţi?”). Sufixul -hat/-het exprimă o posibilitate care nu depinde de subiect, ci îi este exterioară, faptul că acţiunea verbului este permisă. Aşadar, Megkérhetlek valamire? se poate traduce prin „Îmi este permis să te rog ceva?”, iar Elviheted prin „Îţi este permis s-o iei”. În schimb verbul tud exprimă, pe lângă faptul de a fi informat despre ceva, şi cel de a şti să facă ceva, şi capacitatea subiectului de a face ceva. Prin urmare, Kölcsön tudsz adni ötezer forintot? poate fi tradus prin „Ai posibilitatea să-mi dai împrumut 5000 de forinţi?”

 

2. Cuvinte compuse

 

Pronumele nehotărât valami „ceva” este compus din elementul prim vala- care nu funcţionează singur, echivalent cu sufixul românesc „-va”, şi din pronumele interogativ mi? „ce”. Alte pronume şi adverbe formate astfel de la pronume, respectiv adverbe interogative, sunt valaki „cineva”, valamelyik „careva”, valamilyen „de un fel”, valahány „câtva”, valahol „undeva” (cu verbe care nu exprimă deplasarea către un loc), valahova/valahová „undeva” (cu verbe care exprimă o astfel de deplasare), valahogy „cumva”, valamikor „cândva”.

Sehova „niciunde”, cu varianta tot atât de corectă sehová (folosite cu verbe care exprimă deplasarea spre un loc) este compus cu elementul se- + interogativul hova/hová? Alte compoziţii cu se(m)-: senki „nimeni” (< ki? „cine”), semmi „nimic” (< mi? „ce”), semelyik „niciunul” (< melyik? „care?”), semmilyen „de niciun fel” (< milyen? „cum, de ce fel?”), semmikor „nicicând” (< mikor? „când?”), sehol „niciunde” (fără deplasare) (< hol? „unde?”), sehogy „nicicum” (< hogy? „cum?”).

Deşi genul gramatical nu este exprimat în maghiară, sexul feminin uman se exprimă prin cuvinte aparte (férfi „bărbat” – „femeie”) sau prin compunere cu cuvântul ca al doilea element: barát „prietenă”, igazgató „directoare”, mérnök „ingineră”, pincér „chelneriţă”, tanár „profesoară”.

 

3. Cuvinte derivate. Adjectivul kedves „amabil” vine de la substantivul kedv „1. dispoziţie; 2. chef” (de a face ceva). Sinonimul său familiar, aranyos, este derivat din substantivul arany „aur”.

 

4. Prefixe verbale. Adverbele ide „încoace” şi kölcsön „(cu) împrumut” servesc şi ca prefixe: idead „a da încoace”, kölcsönad „a da împrumut”.

 

5. Condiţionalul prezent

 

Verbele szeretnék „mi-ar plăcea, aş vrea” şi tudnád „ai putea” sunt la modul condiţional, timpul prezent. Marca acestei forme verbale este sufixul cu variantele -(a)ná/-(e)né, în afară de persoana a III-a singular, conjugarea nedefinită, la care variantele sale sunt -(a)na/-(e)ne. Exemple:

 

Conjugarea nedefinită:

 

r

a aştepta

énekel

a cânta

 

 

 

 

várnék

aş aştepta

énekelnék

aş cânta

várnál

ai aştepta

énekelnél

ai cânta

várna

(el/ea) ar aştepta

énekelne

(el/ea) ar cânta

várnánk

am aştepta

énekelnénk

am cânta

várnátok

aţi aştepta

énekelnétek

aţi cânta

várnának

(ei/ele) ar aştepta

énekelnének

(ei/ele) ar cânta

 

Conjugarea definită:

 

várnám

l-/i-/le-aş aştepta, aş aştepta-o

énekelném

l-/i-/le-aş cânta, aş cânta-o

várnád

l-ai aştepta*

énekelnéd

ai cânta

vár

(el/ea) l-ar aştepta

énekel

(el/ea) ar cânta

várnánk

l-am aştepta

énekelnénk

am cânta

várnátok

l-aţi aştepta

énekelnétek

aţi cânta

várnák

(ei/ele) l-ar aştepta

énekelnék

(ei/ele) ar cânta

* Pentru simplificare, nu dau traducerea cu toate pronumele la toate persoanele.

La persoana I singular, conjugarea nedefinită, sufixul nu respectă regula armoniei vocalice, fiind -nék la toate verbele, fără a se ţine seama de celelalte vocale.

La persoanele I şi a II-a plural, desinenţele sunt aceleaşi la ambele conjugări.

Verbe neregulate: eszik „a mânca” > ennék, iszik „a bea” > innék, megy „a merge” > mennék, tesz „a pune” > tennék, vesz „a lua” > vennék, visz „a duce” > vinnék. Verbul kell „a trebui” are două forme de condiţional prezent: kellene şi kéne. Verbul corespunzător lui „a fi” are şi el două forme de condiţional prezent, de la două rădăcini diferite: lesz > lennék şi van > volnék.

Ca în română, condiţionalul serveşte şi la exprimarea atenuată a voinţei şi a cererii, ca în exemplele din text: Moziba szeretnék menni „Aş vrea să merg la film”, Le tudnád vinni a kutyát? „Ai putea să ieşi cu câinele?” Verbul szeret la condiţional este frecvent folosit pentru exprimarea dorinţei.

Multe exemple de condițional prezent găsiți în acest cântec.

 

6. Pronume personale formate de la postpoziţii. Helyettem „în locul meu” este postpoziţia helyett (la rândul său provenind din hely „loc”) cu sufixul personal posesiv de persoana I singular. În acest fel sunt formate pronume personale prin care se exprimă complemente indirecte şi circumstanţiale altele decât cele formate de la desinenţele de complemente. Astfel, de exemplu, complementul az anyja helyett „în locul mamei sale” poate fi reprezentat de pronumele helyette „în locul său”. La celelalte persoane avem helyetted „în locul tău”, helyettünk „ în locul nostru”, helyettetek „ în locul vostru”, helyettük „ în locul lor”. Altă postpoziţie pe care aţi întâlnit-o este között „între, printre”. De la aceasta provine közöttünk „între/printre noi”, közöttetek „între/printre voi”, közöttük „între/printre ei/ele”. Pronumele astfel formate pot fi întărite prin compunere cu pronumele personale folosite singure cu funcţie de subiect: énhelyettem „în locul meu”, tehelyetted, őhelyette, miközöttünk, tiközöttetek, őközöttük. Observaţi forma ő folosită şi la persoana a III-a plural, în loc de ők.

 

7. Pronumele posesive.

 

În ultima propoziţie a textului, az enyémet este pronumele posesiv az enyém „al meu, a mea” la acuzativ. Iată tabelul complet al pronumelor posesive:

 

Posesor(i)

Obiect(e) posedat(e)

Persoana I

Persoana a II-a

Persoana a III-a

Un posesor

Un obiect

az enyém „al meu, a mea”

a tied sau a tiéd „al tău, a ta”

az övé „al său, a sa”

Mai multe obiecte

az enyéim „ai mei, ale mele”

a tieid sau a tiéidai tăi, ale tale”

az övéi „ai săi, ale sale”

Mai mulţi posesori

Un obiect

a mienk sau a miénk al nostru, a noastră”

a tietek sau a tiétek „al vostru, a voastră”

az övék „al lor, a lor”

Mai multe obiecte

a mieink sau a miéink „ai noştri, ale noastre”

a tieitek sau a tiéitek „ai voştri, ale voastre”

az övéik „ai lor, ale lor”

 

Aceste pronume sunt totdeauna precedate de articolul hotărât. Corespondentele de politeţe ale acestor pronume sunt pronumele personale de politeţe cu sufixul al posesorului, cel aplicat şi substantivelor: a magáé „al/a dumitale”, a magáéi „ai/ale dumintale”, az öné „al/a dumneavoastră” (un posesor), az önéi „ai/ale dumneavoastră” (un posesor), az önöké „al/a dumneavoastră” (mai mulţi posesori), az önökéi „ai/ale dumneavoastră” (mai mulţi posesori).

Toate aceste pronume primesc desinenţe de complemente: az enyémet „pe al meu / pe a mea” (complement direct), a tieidnek „alor tăi/tale” (complement indirect de atribuire), az övékkel „cu al/a lor”, a magáéhoz „la al/a dumitale”, az övéitől „de la ai săi / ale sale”.

 

8. Tessék este o formă veche de imperativ-conjunctiv, persoana a III-a singular, a verbului tetszik „a plăcea”. L-aţi văzut deja cu funcţia de auxiliar de politeţe. Aici este un enunţ care însoţeşte acţiunea de a înmâna un obiect. Se traduce, aşadar, prin „Poftim”, fiind folosit în relaţia cu maga şi ön, dar şi în cea cu te.

 

9. Öcs „frate mai mic” este un substantiv neregulat în sensul că se folosește numai cu forme de obiect posedat: öcsém „fratele meu mai mic”, öcséd, öccse, öcsénk, öcsétek, öccsük, dintre care cele de persoana a III-a prezintă neregularitatea lungirii consoanei cs. Și pluralul lui öcs este cel al obiectelor posedate: öcséim „frații mei mai mici” etc. Desinențele de complement se adaugă numai la formele cu sufixe personale posesive: az öcsémmel „cu fratele meu mai mic”, az öcséinél „la frații săi mai mici”. Cuvântul fiú cu sensul de „fiu” se comportă la fel (fiam „fiul meu”, fiad, fia, fiunk, fiatok, fiuk, fiaim, fiával „cu fiul său”, fiaival „cu fiii săi” etc.), dar cu sensul de „băiat” este regulat: a fiúk „băieții”, a fiúval „cu băiatul”, a fiúkkal „cu băieții” etc.

 

Gyakorlatok

 

1.
2.
3.
4.
5.

 

Acum acoperiţi dialogul în maghiară şi partea maghiară a exerciţiilor, şi reconstituiţi-le cu ajutorul traducerii. Traducerea cuvânt cu cuvânt din coloana a treia vă ajută să înţelegeţi cum funcţionează limba maghiară.

 

Játék – kakukktojás

 

Nevessünk egy kicsit (Citiți glumele de mai jos și străduiți-vă să le înțelegeți cu ajutorul unui dicționar. Dacă chiar nu reușiți, mergeți la traducerea lor.)

 

– Uram, öné ez az autó? – kérdezi a rendőr.
– Attól függ... A vasárnapi futballmeccs idején a fiamé, ha buli van, a lányomé, ha lemosom és kiporszívózom, a feleségemé. Ellenben, ha tankolni, vagy javíttatni kell, az enyém.

 

Megy az öreg székely lovaskocsival. Megáll mellette egy autó.
– Bácsi, tudja, hol a makarónigyár?
– Dehogy tudom, fiam!
A kocsi elindul, az öreg utána kiabál:
– A lyukastészta-gyárat keresed, fiam?
Az autós visszatolat:
– Azt, bácsi. Tudja, hol van?
– Dehogy tudom, fiam!

 

Sursa: www.ViccesViccek.hu



Pagina principală: curs online de limba maghiară | Lecţii




Comentarii şi întrebări