36. (harminchatodik) lecke 36 harminchat

 

Hagyjatok szóhoz jutni! Lăsați-mă să spun și eu ceva! [Lăsați cuvânt-spre-la a-ajunge!]

Mergeți pe Google Translate, ascultați dialogul și repetați-l în timp ce-l citiți, până ce îl pronunțați corect. Nu recurgeți deocamdată la traducere!

Fehérné és a barátnői minden hétvégén összejönnek teázni és beszélgetni. Egyszer meghívják a férjeiket is, tehát Fehér úr a feleségével együtt megy. A társaság vicceket mesél. Fehér úrnak is eszébe jut egy. Doamna Fehér și prietenele ei se reunesc în fiecare sfârșit de săptămână ca să bea ceai și să stea de vorbă. Odată își invită și soții, deci domnul Fehér merge împreună cu soția lui. Grupul spune bancuri. Și domnului Fehér îi vine în minte unul. [Fehér-d-nă și -le piretene-sale fiecare săptămână-sfârșit-său-pe laolaltă-vin ceai-a-bea și de-vorbă-a-sta. Odată prefix-cheamă-îi -i soți-lor (acuz.) de-asemenea, deci Fehér domn -a soție-sa-cu împreună merge. -a societate bancuri (acuz.) povestește. Fehér domn-lui minte-sa-spre-în ajunge un.]

 

Fehér úr: Én is el akarok mondani egy viccet. Egy távoli országban… Vreau și eu să spun un banc. Într-o țară de departe... [Eu de-asemenea spre-altundeva vreau a-spune un banc (acuz.). O îndepărtată țară-în…
Fehérné: Pszt! Pszt! Pst! Pst! Pst! Pst!
Fehér úr: Meghallgattok? Egy távoli országban… Mă ascultați? Într-o țară de departe... Prefix-ascultați? O îndepărtată țară-în…
Fehérné: Pszt! Pszt! Gyerünk, mondd már el! Pst! Pst! Hai, spune-l odată! Pst! Pst! Haidem, să-spui-îl deja spre-altundeva!
Fehér úr: Akkor elkezdem. Nos hát… Atunci încep. Ei bine, … Atunci spre-altundeva-încep. Ei păi…
Fehérné: Csend legyen már egyszer! Faceți liniște odată! Liniște să-fie deja odată!
Fehér úr: Egy távoli országban… Într-o țară de departe... O îndepărtată țară-în…
  A vendégek kezdenek figyelni. Invitații încep să fie atenți.. -i musafiri încep atenți-a-fi.
Fehér úr: Abban az országban az emberek mindig vicceket mesélnek. În țara aceea, oamenii spun mereu bancuri. Aceea-în -a țară-în -i oameni mereu bancuri (acuz.) povestesc.
  A vendégek végre érdeklődően hallgatják Fehér urat. În sfârșit, invitații îl ascultă cu interes pe domnul Fehér. -i musafiri sfârșit-spre-pe interesat-în-mod ascultă-îl Fehér domn (acuz.).
Fehér úr: És amikor vicceket mesélnek, MEGHALLGATJÁK ŐKET! Și când spun bancuri, SUNT ASCULTAȚI! Și când bancuri (acuz.) povestesc, PREFIX-ASCULTĂ-ÎI EI (acuz.)!
  Mély csend. Liniște profundă. Adâncă liniște.
A vendégek: És aztán? Și? Și apoi?
Fehér úr: Ennyi az egész. Asta-i tot. Atât-ca-aceasta -ul întreg.]

 

A szövegben megjelenő új szavak

 

Substantive:  
   
csend, -et, -je liniște
egész, -et, -e tot, întreg
társaság, -ot, -ok, -a societate (adunare de prieteni, cunoștințe)
vicc, -et, -ek, -e glumă, banc
   
Adjective:  
   
ennyi, -t, -je (și pronume) atât (cu idee de apropiere)
mély, -et, -ek adânc, profund
távoli, -t, -ak îndepărtat, de departe
   
Verbe:  
   
beszélget, -sz, -tem, -ett, beszélgess! a sta de vorbă
eszébe jut valami a-și aduce aminte de ceva
figyel, -sz, -tem, -t a fi atent
meghív, -sz, -tam, -ott, -j meg! a invita
összejön, -jössz, -jöttem, -jött, jöjj össze! a se reuni
szóhoz jut a ajunge să vorbească
teázik, -ol, -tam, -ott, -teázz! a bea ceai
   
Adverbe:  
   
együtt (și postpoziție) împreună
nos ei bine
tehát deci
végre în sfârșit
   
Enunțuri comunicative:  
   
Csend legyen már egyszer! (cererea liniștii) Faceți liniște odată!
Pszt! (cererea liniștii) Pst!
Én is el akarok mondani …-t. (cererea cuvântului) Vreau și eu să spun acuz.
Hagyjatok / Engedjetek szóhoz jutni!(cererea cuvântului) Lăsați-mă să spun și eu ceva!
Meghallgattok? (cererea cuvântului) Mă ascultați?
Ennyi az egész. (terminarea luării de cuvânt) Asta e tot.

 

Szövegértés – După ce ați studiat dialogul și vocabularul acestuia, faceți acest exercițiu, pentru a vedea dacă îl înțelegeți fără traducere.

 

Kiegészítő szókincs és kommunikációs mondatok

 

Distracții în societate  
   
Substantive:  
   
ajándék, -ot, -ok, -a cadou
buli, -t, -k, -ja (fam.) petrecere, chef
csokor, csokrot, csokrok, csokra buchet
házigazda, -át, -ák, -ája stăpânul/stăpâna casei, gazdă
hi-fi torony, tornyot, tornyok, tornya combină muzicală
meghívó, -t, -k, -ja (card / scrisoare de) invitație
névnap, -ot, -ok, -ja zi onomastică
születésnap zi de naștere
   
Verbe:  
   
benéz, -el, -tem, -ett, -z be! valakihez a trece pe la cineva (într-o vizită scurtă) (literal „a privi înăuntru la cineva”)
fogad, -sz, -tam, -ott, -j! a primi, a întâmpina
elfogad a accepta
feltesz, -el, feltettem, feltett, tegyél fel! egy lemezt a pune un disc (lit. „a pune sus un disc”)
kínál, -sz, -tam, -t, -j! valakit valamivel a oferi ceva cuiva, a servi pe cineva cu ceva
meglátogat, -sz, -tam, -ott, látogass meg! a vizita
   
   
Cererea liniștii  
   
Csendet kérek! Liniște, vă rog!
Csitt! Sst!
Hallgassatok már el egyszer! Tăceți odată!
   
   
Cererea cuvântului  
   
Csak egy szót szeretnék mondani. Doar o vorbă aș vrea să spun.
Engedjetek beszélni engem is! Lăsați-mă să vorbesc și eu!
Hallgassatok ide! Ascultați!
Halljátok? Auziți?
Lenne nekem is valami mondanivalóm. Aș avea și eu ceva de spus.
Megengeditek, hogy mondjak én is valamit? Îmi dați voie să spun și eu ceva?
   
   
Terminarea luării de cuvânt  
   
Befejeztem. Am terminat.
Ez minden. Asta e tot.
Ennyi volt a mondanivalóm. Atât am avut de spus.
Ennyit akartam mondani. Atât am vrut să spun.
Erről ennyit. Atât. (lit. „Despre asta atât.”)

 

Magyarázatok

 

1. Prefixe verbale

În propoziția Fehérné és a barátnői minden hétvégén összejönnek, observați un prefix verbal nou, össze-, al cărui sens inițial este „laolaltă”, păstrat în verbul din exemplu, dar care poate avea și alte sensuri, mai mult sau mai puțin depărtate de cel inițial: Összenéznek „Se uită unul la altul (cu complicitate)”, A tej összemegy „Laptele se brânzește” (literal „... merge laolaltă”). Iată alte prefixe verbale, neîntâlnite până aici:

 

Prefix verbal Sens inițial Exemplu Verbul fără prefix

agyon-

„pe creier”

agyonüt valakit „a lovi pe cineva până ce moare” üt „a lovi”
agyondicsér valakit „a lăuda exagerat pe cineva” dicsér „a lăuda”

át-

„peste”

átmegy valamin „a trece peste ceva” megy „a merge”
átgondol valamit „a supune ceva unei reflectări complete” gondol „a gândi”

bele-

„spre interiorul său”

beleesik valamibe „a cădea în ceva” esik „a cădea”
beleszeret valakibe „a se îndrăgosti de cineva” szeret „a iubi”

el-

„spre altundeva”

elmegy „a pleca” megy „a merge”
elolvas valamit „a citi complet ceva” olvas „a citi”

elő-

„spre înainte”

elővesz valamit „a scoate ceva la vedere” vesz „a lua”
előad 1. „a interpreta” (într-un spectacol); 2. „a ține o conferință, un curs” ad „a da”

hozzá-

„spre el/ea”

hozzátesz valamit „a adăuga ceva” tesz „a pune”
hozzáfog valamihez „a se apuca de ceva” (de o activitate) fog „a ține”

túl-

„dincolo de”

túlmegy valamin „a depăși ceva” megy „a merge”
túlél valamit „a supraviețui la ceva” él „a trăi”
végig- „până la capăt” végigolvas valamit „a citi ceva până la capăt” olvas „a citi”

 

Observați originea diversă a prefixelor. Sunt unele care provin din substantive, ca agyon- (< agy „creier” + desinența de complement -on „pe”), végig- (< vég „sfârșit, capăt” + desinența -ig „până la”). Altele sunt la origine pronume personale formate de la desinențe de complemente, de exemplu bele- (< bele „spre interiorul său”) et hozzá- (< hozzá „spre el/ea”). În fine, veți regăsi două din aceste prefixe (át- și túl-) printre postpozițiile tratate la explicația 3.

 

2. Sufixul -gat/-ogat/-get/-eget/-öget

Verbul beszélget „a sta de vorbă” este derivat de la beszél „a vorbi”. Acest sufix se adaugă verbelor pentru a exprima faptul că acțiunea este făcută din timp în timp și/sau în mod superficial, că este neînsemnată sau că este repetată la intervale scurte. Exemple: csókol „a săruta” > csókolgat „a da săruturi mici repetate”, ír „a scrie” > írogat „a scrie din când în când, ca amator”, eszik „a mânca” > eszeget „a ciuguli, a mânca în cantități mici, üt „a lovi” > ütöget „a da mici lovituri repetate”.

După acest sufix, desinențele prezintă unele diferențe față de cele adăugate direct la rădăcină:

• Toate verbele primesc sufixele și desinențele care urmează în general o vocală scurtă + t. De exemplu:

– Verbele care au, fără acest sufix, desinența -ol/-el/-öl la indicativ prezent, persoana a II-a singular, vor avea, după acest sufix, desinența -sz: olvasol „citești” – olvasgatsz „citești din când în când”.

– La verbele la care, fără acest sufix, j-ul inițial al desinențelor de la indicativ prezent, conjugarea definită, este asimilat de consoana finală a rădăcinii, cu acest sufix, acest j este restabilit: húzza „îl/o/îi/le trage” – húzogatja „îl/o/îi/le trage puțin și repetat”.

– La verbele care au, fără acest sufix, marca -j- a modului imperativ-conjunctiv neasimilată, cu un astfel de sufix, marca devine -s-, care asimilează t-ul final al sufixului: beszéljek „să vorbesc” – beszélgessek „să stau de vorbă”.

• Verbele cu -ik la indicativ prezent, persoana a III-a singular, pierd această desinență: dolgozik „lucrează” – dolgozgat „lucrează rar, puțin, superficial”.

 

3. Regimul postpozițiilor

În propoziția Fehér úr a feleségével együtt megy, cuvântul együtt este o postpoziție care de altfel funcționează și ca adverb cu sensul „împreună”. Toate postpozițiile întâlnite până aici se construiesc cu substantivul fără desinență de complement: a fiú helyett „în locul băiatului”, a ház mellett „lângă casă” etc. Alte postpoziții cer ca substantivul să aibă o anumită desinență de complement. De exemplu együtt cere desinența -val/-vel (vezi exemplul) sau un pronume personal format de la această desinență: Vele együtt megy „Merge împreună cu el/ea”. Iată alte postpoziții, neîntâlnite până aici, cu regimul lor:

 

Postpoziție Desinența cerută Sens principal Exemplu

alatt

„sub” (fără deplasare spre sau dinspre locul respectiv) A macska az asztal alatt van „Pisica este sub masă”
„în timpul” Betegsége alatt nem dolgozott „În timpul bolii n-a lucrat”
alá „sub” (cu deplasare spre locul respectiv) A vonat alá esett „A căzut sub tren”
alól „de sub” A híd alól jön „Vine de sub pod”

alul

-n/-on/-en/-ön „sub” (valoarea neatinsă a unei mărimi) A csomag súlya tíz kilón alul van „Greutatea pachetului este sub 10 kg”
„sub” (mod) Csapatunk kritikán alul játszott „Echipa noastră a jucat sub orice critică”

át

-n/-on/-en/-ön „prin” A kerten át hamar odaértek „Prin grădină veți ajunge repede acolo”
„timp de” Egy egész éven át dolgoztam ezen „Timp de un an întreg am lucrat la asta”

belül

-n/-on/-en/-ön „în (interiorul/sânul)” A konfliktus a családon belül maradt „Conflictul a rămas în interiorul familiei”
„în (timp de)” Ezt meg lehet csinálni két napon belül „Asta se poate face în două zile”
elé „înaintea” (cu deplasare spre locul respectiv) Széket tettem az ablak elé „Am pus un scaun înaintea ferestrei”
elől „dinaintea” (cu deplasare dinspre locul respectiv) Elvettem a széket az ablak elől „Am luat scaunul dinaintea ferestrei”
ellen „împotriva, contra” A főnök ellen szólt „A vorbit împotriva șefului”
ellenére „în ciuda” A lányom elment akaratom ellenére „Fiica mea a plecat în ciuda voinței mele”
felől „dinspre” A szél a Duna felől fúj „Vântul suflă dinspre Dunăre”
felül -n/-on/-en/-ön „peste” (valoarea depășită a unei mărimi) A víz térden felül ér „Apa ajunge peste genunchi”
fogva -tól/-től „începând de (la), de ... înainte” (temporal) tól fogva nem dolgozom „Începând de astăzi nu lucrez”
fölé „asupra” (cu deplasare spre locul respectiv) A repülőgép a város fölé repült „Avionul a zburat asupra orașului”
fölött / felett „deasupra” (fără deplasare spre sau dinspre locul respectiv) A gép a város fölött repült „Avionul a zburat deasupra orașului”
helyett „în locul” Én jövök Péter helyett „Eu vin în locul lui Péter”
innen -n/-on/-en/-ön „dincoace de” a hegyeken innen „dincoace de munți”

keresztül

-n/-on/-en/-ön „pe, prin” (local) Az ablakon keresztül jött be „A intrat pe fereastră”
„timp de” Egy hónapon keresztül vártam „Am așteptat timp de o lună”
„prin (intermediul)” Valakin keresztül adtam a pénzt „Am dat banii prin cineva”
kezdve -tól/-től „începând de (la), de ... înainte” (temporal) tól kezdve nem dolgozom „Începând de astăzi nu lucrez”
képest -hoz/-hez/-höz „față de” (comparativ) Hozzám képest fiatal „Este tânăr față de mine”

kívül

-n/-on/-en/-ön „în afara, afară din” (local) A városon kívül lakunk „Locuim în afara orașului”
„în afara, în afară de” (excepție) Mindenki ott volt Tibin kívül „Toți erau acolo, în afară de Tibi”
köré „în jurul” (cu deplasare spre locul respectiv) A tűz köré ültünk „Ne-am așezat în jurul focului”
közben „în timpul” Ne dohányozz vezetés közben! „Nu fuma în timp ce conduci!”

közül

„dintre” (cu deplasare dinspre locul respectiv) A tigris a fák közül jött „Tigrul a venit dintre copaci”
„dintre” (la superlativ) Ő a legszebb a lányok közül „Ea e cea mai frumoasă dintre fete”
mellé „lângă” (cu deplasare spre locul respectiv) Kocsijával a ház mellé állt „Și-a parcat mașina lângă casă”
mellől „de lângă” Elment az ablak mellől „A plecat de lângă fereastră”
miatt „din cauza” Laci miatt nyugtalankodom „Mă neliniștesc din cauza lui Laci”
mögé „înapoia, în spatele, după” (cu deplasare spre locul respectiv) Egy könyvet tettem a szekrény mögé „Am pus o carte în spatele dulapului”
mögött „înapoia, în spatele, după” (fără deplasare spre sau dinspre locul respectiv) A ház mögött várj! „Așteaptă-mă în spatele casei!”
mögül „dinapoia, din spatele, de după” Gyere ki a fa mögül! „Ieși de după copac!”
múlva „peste” (atâta timp) Két óra múlva jövök vissza „Vin înapoi peste două ore”
nélkül „fără” A kulcsa nélkül ment el „A plecat fără cheie”
részére „pentru” (beneficiar) Az öcsém részére adom a pénzt „Dau banii pentru fratele meu mai mic”
során „în cursul” (temporal) a beszélgetés során „în cursul discuției”
számára „pentru” (beneficiar) A lányom számára vettem a könyvet „Am cumpărat cartea pentru fiica mea”
szemben -val/-vel „în fața, vizavi de” (local) A ház a mozival szemben van „Casa este vizavi de cinema”
szerint „după (părerea)” Péter szerint túl késő „După părerea lui Péter e prea târziu”
tájban „în jur de” (moment aproximativ) nyolc óra tájban „în jur de ora opt”

túl

-n/-on/-en/-ön „dincolo de” (local) a hegyeken túl „dincolo de munți”
„după” (temporal) Az orvos nem rendel hét órán túl „Medicul nu consultă după ora șapte”

 

Și în cazul unor postpoziții există sistemul triplu de exprimare a locului: cel spre care se efectuează o deplasare, cel în care are loc un proces și cel de la care se efectuează o deplasare:

 

hova? „încotro” hol? „unde?” honnan? „de unde?”
alá „sub” alatt „sub” alól „de sub”
elé „înaintea” előtt „înaintea” elől „dinaintea”
közé „între, printre” között „între, printre” közül „dintre”
mellé „lângă” mellett „lângă” mellől „de lângă”
mögé „înapoia, în spatele” mögött „înapoia, în spatele” mögül „dinapoia, din spatele”

 

Gyakorlatok

1.

2.

3.

4. (Pentru a-l accesa, aveți nevoie de un program de decomprimare. După ce ați făcut clic pe legătură, alegeți „Deschide”, apoi deschideți folderul care apare, și în final deschideți fișierul „item_1”.)

 

Acum acoperiți dialogul în maghiară și partea maghiară a exercițiilor, și reconstituiți-le cu ajutorul traducerii. Traducerea cuvânt cu cuvânt din coloana a treia vă ajută să înțelegeți cum funcționează limba maghiară.

 

Játék – keresztrejtvény

 

Nevessünk egy kicsit (Citiți glumele de mai jos și străduiți-vă să le înțelegeți cu ajutorul unui dicționar. Dacă chiar nu reușiți, mergeți la traducerea lor.)

 

Egy férfi és egy nő állnak egymás mellett egy koktélpartin. A nő ránéz a férfira, és megjegyzi:
– Tudja, ön nagyon hasonlít a harmadik férjemre.
– Tényleg? Hányszor volt már férjnél?
– Kétszer.

 

A szilveszteri buli már a javában tart: pia, tánc, miegymás. Egy srác odamegy egy már jó ideje ücsörgő lányhoz:
– Veled nem táncol senki?
– Nem.
– Akkor feltennéd a virslit főni?

 

Sursa: www.ViccesViccek.hu



Pagina principală: curs online de limba maghiară | Lecţii




Comentarii şi întrebări