39. (harminckilencedik) lecke 39 harminckilenc

 

Ismétlés Révision

 

1. Verbul

 

Verbe cu particularități

 

La indicativ prezent

 

a) Verbele cu rădăcina/tema terminată în vocală lungă + t sau în două consoane au la indicativ prezent unele forme diferite de cele ale verbelor cele mai tipice (vezi lecția 28):

• desinența -asz/-esz la persoana a II-a singular, conjugarea nedefinită;

• desinența -otok/-etek la persoana a II-a plural, conjugarea nedefinită;

• desinența -anak/-enek la persoana a III-a plural, conjugarea nedefinită;

• desinența -alak/-elek la conjugarea definită cu subiect de persoana I singular și complement direct de persoana a II-a.

 

Exemple:

választ a alege   ért a înțelege   feldönt a doborî
               
választasz alegi   értesz înțelegi   feldöntesz dobori
választotok alegeți   értetek înțelegeți   feldöntötök doborâți
választanak (ei/ele) aleg   értenek (ei/ele) înțeleg   feldöntenek (ei/ele) doboară
választalak (eu) te/vă aleg   értelek (eu) te/vă înțeleg   feldöntelek te/vă dobor

 

Verbele de acest gen prezente în lecțiile de până la lecția 31 sunt reluate în aceasta. Cele din lecțiile ulterioare sunt gyógyít „a vindeca”, gyújt „a aprinde”, megállít „a opri”, megbocsát „a ierta”, óhajt „a dori”, takarít „a face curățenie” și tart „a ține”.

 

b) Verbele cu rădăcina/tema terminată în s, sz, sau z, care, la indicativ prezent, conjugarea nedefinită, nu au desinență la persoana a III-a singular, au la persoana a II-a singular desinența -ol/-el/-öl: fényképez, -el „a fotografia”; főz, -öl „a fiebe” (tranzitiv), a găti”; győz, -öl „a învinge”; hoz, -ol „a aduce”; keres, -el „a căuta”; les, -ela pândi”; mos, -ol „a spăla”; néz, -el „a privi”; olvas, -ol „a citi”; programoz, -ol „a programa”.

 

c) Verbele cu desinența -ik la persoana a III-a singular, conjugarea nedefinită, prezintă următoarele particularități:

• Cele cu rădăcina/tema terminată în s, sz sau z au desinența -ol/-el/-öl la persoana a II-a singular: autózik, -ol „a circula cu mașina”; bejelentkezik, -el „a se anunța”; bemutatkozik, -ol „a se prezenta”; biciklizik, -el „a circula cu bicicleta”; borotválkozik, -ol „a se bărbieri”; csodálkozik, -ol „a se mira”; dolgozik, -ol „a munci”; emlékszik/emlékezik, -el „a-și aminti”; érkezik, -el „a sosi”; étkezik, -el „a se hrăni”; fázik, -ol „a-i fi frig”; foglalkozik, -ol „a se ocupa”; futballozik, -ol „a juca fotbal”; gitározik, -ol „a cânta la ghitară”; játszik, -ol „a (se) juca”; költözik, -öl „a se muta”; következik, -el „a urma” (intranzitiv); labdázik, -ol „a se juca cu mingea”; lefekszik, -el „a se culca”; mászik, -ol „a se târî, a se cățăra”; megbízik, -ol „a se încrede”; megfázik, -ol „a răci” (intranzitiv); megnyugszik, -ol „a se liniști”; mosakszik, -ol „a se spăla”; öltözik, -öl „a se îmbrăca”; reggelizik, -el „a lua micul dejun”; sakkozik, -ol „a juca șah”; sörözik, -öl „a bea bere”; találkozik, -ol „a se întâlni”; teniszezik, -el „a juca tenis”; tetszik, -el „a plăcea”; törülközik, -öl „a se șterge”; úszik, -ol „a înota”; utazik, -ol „a călători”; uzsonnázik, -ol „a lua o gustare”; vacsorázik, -ol „a lua cina”; vetkőzik, -öl „a se dezbrăca”; vizsgázik, -ol „a da examen”; zuhanyozik, -ol „a face duș”.

• Cele cu rădăcina/tema terminată în altă consoană au la persoana a II-a singular desinența -sz (-esz dacă rădăcina/tema se termină în două consoane): csillapodik, -sz „a se calma”; elhelyezkedik, -sz „a se plasa, a se angaja”; eltűnik, -sz „a dispărea” erősködik, -sz „a insista”; fésülködik, -sz „a se pieptăna”; fürdik, -esz „a face baie”; hazudik, -sz „a minți”; jóllakik, -sz „a se sătura”; lakik, -sz „a locui”; működik, -sz „a fucționa”; nyugtalankodik, -sz „a se neliniști”; válik, -sz „a deveni”; viselkedik, -sz „a se comporta”.

• Majoritatea verbelor cu -ik au la persoana I singular, conjugarea nedefinită, desinența -om/-em/-öm, tipică pentru această categorie de verbe: autózik, -om; bejelentkezik, -em; borotválkozik, -om; csillapodik, -om; csodálkozik, -om; dolgozik, -om; elhelyezkedik, -em; emlékszik/emlékezik, -em; érkezik, -em; fázik, -om; erősködik, -öm; fésülködik, -öm; foglalkozik, -om; fürdik, -öm; játszik, -om; jóllakik, -om; lakik, -om; költözik, -öm; következik, -em; labdázik, -om; lefekszik, -em; mászik, -om; megbízik, -om; megfázik, -om; megnyugszik, -om; mosakszik, -om; működik, -öm; nyugtalankodik, -om; öltözik, -öm; reggelizik, -em; sakkozik, -om; találkozik, -om; teniszezik, -em; tetszik, -em; törülközik, -öm; úszik, -om; utazik, -om; uzsonnázik, -om; vacsorázik, -om; vetkőzik, -öm; viselkedik, -em; vizsgázik, -om.

• Unele verbe cu -ik au desinența atipică -ok/-ek/-ök la persoana I singular, conjugarea nedefinită: biciklizik, -ek; eltűnik, -ök; futballozik, -ok; gitározik, -ok; hazudik, -ok; sörözik, -ök; válik, -ok; zuhanyozik, -ok.

 

d) La conjugarea definită a verbelor cu rădăcina/tema terminată în s, sz sau z, j-ul desinențelor care au această consoană inițială este complet asimilat de consoana finală a rădăcinii/temei:

ellenőriz „a controla, a verifica”: ellenőrizzük;

érez „a simți”: érezzük;

eszik „a mânca”: esszük;

főz „a fierbe (tranzitiv), a găti”: főzzük;

hoz „a aduce”: hozza, hozzuk, hozzátok, hozzák;

iszik „a bea”: issza, isszuk, isszátok, isszák;

keres „a căuta”: keressük;

kihúz „a extrage”: kihúzza, kihúzzuk, kihúzzátok, kihúzzák;

les „a pândi”: lessük;

mászik „a se târî, a se cățăra”: mássza, másszuk, másszátok, másszák;

mos „a spăla: mossa, mossuk, mossátok, mossák;

néz „a privi”: nézzük.

olvas „a citi”: olvassa, olvassuk, olvassátok, olvassák;

programoz „a programa”: programozza, programozzuk, programozzátok, programozzák;

tesz „a pune”: tesszük;

úszik „a înota”: ússza, ússzuk, ússzátok, ússzák;

vesz „a lua”: vesszük;

visz „a duce”: visszük.

 

La indicativ trecut

 

a) Verbe cu marca trecutului -ott/-ett/-ött numai la persoana a III-a singular, conjugarea nedefinită:

• cele cu rădăcina/tema terminată în p, b, k, g, gy, m, f, v, s, sz sau z: ellenőriz, -tem, ellenőrzött „a controla, a verifica”; érez, -tem, érzett „a simți”; fagy, -tam, -ott „a îngheța” (intranzitiv); fázik, -tam, -ott „a-i fi frig”; fényképez, -tem, -ett „a fotografia”; főz, -tem, -ött „a fierbe (tranzitiv), a găti”; győz, -tem, -ött „a învinge”; hagy, -tam, -ott „a lăsa”; hemzseg, -tem, -ett „a mișuna”; hív, -tam, -ott „a chema”; hoz, -tam, -ott „a aduce”; kacag, -tam, -ott „a râde (în hohote)”; keres, -tem, -ett „a căuta”; kikap, -tam, -ott „a fi învins”; köhög, -tem, -ött „a tuși”; lakik, -tam, -ott „a locui”; les, -tem, -ett „a pândi”; lop, -tam, -ott „a fura”; meglep, -tem, -ett „a surprinde”; mos, -tam, -ott „a spăla”; mozog, -tam, mozgott „a se mișca”; néz, -tem, -ett „a privi”; olvas, -tam, -ott „a citi”; programoz, -tam, -ott „a programa”; rúg, -tam, -ott „a lovi cu piciorul, a șuta”;

• unele verbe cu rădăcina/tema terminată în d: ad, -tam, -ott „a da”; elfogad, -tam, -ott „a accepta”; kezd, -tem, -ett „a începe”; megenged, -tem, -ett „a permite”, mond, -tam, -ott „a zice”; működik, -tem, -ött „a funcționa”; örvend, -tem, -ett „a se bucura”; tud, -tam, -ott „a ști”;

• cele cu rădăcina/tema terminată în vocală scurtă + t, în cazul verbelor plurisilabice: bemutat, -tam, -ott „a prezenta”; csenget, -tem, -ett „a suna”; fizet, -tem, -ett „a plăti”; mutat, -tam, -ott „a arăta”; nevet, -tem, -ett „a râde”; siet, -tem, -ett „a se grăbi”; szeret, -tem, -ett „a iubi”; vezet, -tem, -ett „a conduce”. Fac parte din această categorie toate verbele derivate cu sufixul -gat/-ogat/-get/-eget/-öget (rajzolgat, -tam, -ott „a desena din când în când, ca amator”; keresget, -tem, -ett „a căuta din când în când”), cele cu sufixul potențial -hat/-het (rajzolhat, -tam, -ott „a-i fi permis să deseneze”; kereshet, -tem, -ett „a-i fi permis să caute”) și cele cu sufixul factitiv -at/-tat/-et/-tet (rajzoltat, -tam, -ott „a pune să deseneze”; kerestet, -tem, -ett „a pune să caute”).

 

b) Verbe cu marca trecutului -ott/-ett/-ött la toate persoanele, conjugarea nedefinită:

• cele cu rădăcina/tema în vocală lungă + t: elveszít, -ettem, -ett „a pierde”; gyógyít, -ottam, -ott „a vindeca”; idegesít, -ettem, -ett „a enerva”; javít, -ottam, -ott „a repara”; megállít, -ottam, -ott „a opri”; megbocsát, -ottam, -otta ierta”; segít, -ettem, -etta ajuta”; takarít, -ottam, -ott „a face curățenie”; tanít, -ottam, -ott „a învăța (pe cineva)”; terít, -ettem, -ett „a întinde”;

• cele cu rădăcina/tema în două consoane: elejt -ettem, -ett „a scăpa” (să cadă); elromlik, -ott „a se strica”; ért, -ettem, -ett „a înțelege”; felejt, -ettem, -ett „a uita”; feldönt, -öttem, -ött „a doborî”; fogyaszt, -ottam, -ott „a consuma”; gyújt, -ottam, -otta aprinde”; hall, -ottam, -ott „a auzi”; hull, -ottam, -ott „a cădea”; ízlik, -ett a-i plăcea” (referitor la gust); kell, -ettem, -ett „a trebui”; költ, -öttem, -ött „a cheltui”; letilt, -ottam, -ott „a bloca” (de ex. un card bancar); óhajt, ottam, -ott „a dori”; ránt, -ottam, -otta prăji pané”; tart, -ottam, -ott „a ține”; tetszik, -ettem, -ett „a plăcea”; tölt -öttem, -ötta umple, a petrece (timp)”; választ, -ottam, -ott „a alege”; vált, -ottam, -ott „a schimba” [excepții: áll, -tam, -t „a sta”; száll, -tam, -t „a pluti (în aer)”];

• cele monosilabice cu rădăcina în vocală scurtă + t: fut, -ottam, -ott „a alerga”; jut, -ottam, -ott „a ajunge la”; nyit, -ottam, -ott „a deschide”; süt, -öttem, -ött „a prăji, a frige, a coace”; üt, -öttem, -ött „a lovi”. Adăugarea unui prefix la aceste verbe nu schimbă această situație: elfut, -ottam, -ott „a fugi de undeva”.

 

La imperativ-conjunctiv

 

a) La verbele care au rădăcina/tema terminată în s, sz sau z, marca -j a imperativ-conjunctivului este complet asimilată de aceste consoane care, prin urmare, devin lungi: esik, essen „a cădea”; keres, -sen „a căuta”; les, -sen „a pândi”; mos, -son „a spăla”; olvas, -son „a citi”; mászik, másszon „a se târî, a se cățăra”; úszik, ússzon „a înota”; érez, -zen „a simți”; fényképez, -zen „a fotografia”; főz, -zön „a fierbe, a găti”; győz, -zön „a învinge”; hoz, -zon „a aduce”; néz, -zen „a privi”; toate verbele cu sufixul -zik/-ozik/-azik/-ezik/-özik (reggelizik, -zen „a lua micul dejun”; utazik, -zon „a călători” gitározik, -zon „a cânta la ghitară”; érkezik, -zen „a sosi”; költözik, -zön „a se muta”.

b) La verbele care au rădăcina/tema terminată în ít sau în consoană (alta decât sz) + t, marca devine -s, care asimilează t-ul în vorbire, ts pronunțându-se ca și „c” românesc în „ce/ci”, asimilare care nu este redată în scris: elejt, -sen „a scăpa (să cadă)” elveszít, -sen „a pierde”; felejt, -sen „a uita”; feldönt, -sön fel „a doborî”; gyógyít, -son „a vindeca”; gyújt, -son „a aprinde”; javít, -son „a repara”; költ, -sön „a cheltui”; letilt, -son „a bloca” (de ex. un card de credit); megállít, -son meg „a opri”; óhajt, -son „a dori”; ránt, -son „a prăji pané”; segít, -sen „a ajuta”; takarít, -son „a face curățenie”; tanít, -son „a învăța (pe cineva)”; tart, -son „a ține”; terít, -sen „a întinde”; tölt, -sön „a umple, a petrece (timp)”; vált, -son „a schimba”.

c) La verbele care au rădăcina/tema terminată în vocală (alta decât í) + t, marca devine tot -s , care asimilează total t-ul și se lungește, ceea ce este redat și în scris: csenget, csengessen „a suna”; fizet, fizessen „a plăti”; fut, fusson „a alerga”; hallgat, hallgasson „1. a asculta, 2. a tăcea”; jut, jusson „a ajunge la”; lát, lásson „a vedea”; megbocsát, bocsásson meg „a ierta”; megüt, üssön meg „a lovi”; mutat, mutasson „a arăta”; nevet, nevessen „a râde”; nyit, nyisson „a deschide”; siet, siessen „a se grăbi”; szeret, szeressen „a iubi”; vezet, vezessen „a conduce”. Verbele derivate cu sufixele -gat/-ogat/-get/-eget/-öget (rajzolgat, rajzolgasson; keresget, keresgessen), -hat/-het (rajzolhat, rajzolhasson; kereshet, kereshessen) și -at/-tat/-et/-tet (rajzoltat, rajzoltasson; kerestet, kerestessen) intră în această categorie.

d) La verbele care au rădăcina/tema terminată în szt, marca devine -sz, lungindu-se, iar t cade: fogyaszt, fogyasszon „a consuma”; választ, válasszon „a alege”.

 

Verbe care pierd la unele forme vocala dinaintea consoanei finale a rădăcinii

 

ellenőriz „a controla, a verifica”

Indicativ prezent: ellenőrzök, ellenőrzöl, ellenőriz, ellenőrzünk, ellenőriztek, ellenőriznek

Indicativ trecut: ellenőriztem, ellenőriztél, ellenőrzött, ellenőriztünk, ellenőriztetek, ellenőriztek

Participiu prezent: ellenőrző

 

érez „a simți”

Indicativ prezent: érzek, érzel, érez, érzünk, éreztek, éreznek

Indicativ trecut: éreztem, éreztél, érzett, éreztünk, éreztetek, éreztek

Participiu prezent: érző

 

mozog „a se mișca”

Indicativ prezent: mozgok, mozogsz, mozog, mozgunk, mozogtok, mozognak

Indicativ trecut: mozogtam, mozogtál, mozgott, mozogtunk, mozogtatok, mozogtak

Participiu prezent: mozgó

 

Verb care primește la unele forme o vocală înaintea consoanei finale a rădăcinii

 

fürdik „a face baie”

Indicativ prezent: fürdök, fürdesz, fürdik, fürdünk, fürödtök, fürdenek

Indicativ trecut: fürödtem, fürödtél, fürdött, fürödtünk, fürödtetek, fürödtek

Imperativ-conjunctiv: fürödjek etc.

Condițional prezent: fürödnék etc.

Infinitiv: fürdeni/ fürödni

Gerunziu: fürödve

Potențial: fürödhetek etc.

 

Verbe neregulate

 

verbul corespunzător lui „a fi”

Indicativ prezent: vagyok, vagy, van (negativ nincs, sincs), vagyunk, vagytok, vannak (negativ nincsenek, sincsenek)

Indicativ trecut: voltam, voltál, volt, voltunk, voltatok, voltak

Indicatif futur: leszek, leszel, lesz, leszünk, lesztek, lesznek

Imperativ-conjunctiv: legyek, legyél/ légy, legyen, legyünk, legyetek, legyenek

Condițional prezent: volnék, volnál, volna, volnánk, volnátok, volnának ou lennék, lennél, lenne, lennénk, lennétek, lennének

Conditionnel passé: lettem/ lettél/ lett/ lettünk/ lettetek/ lettek volna

Infinitiv: lenni

Participiu prezent: való sau levő/lévő

Participiu trecut: volt

Gerunziu: lévén

Potențial: lehetek, lehetsz, lehet, lehetünk, lehettek, lehetnek

Factitiv: nu are

 

megy „a merge”

Indicativ prezent: megyek, mész, megy, megyünk, mentek, mennek

Indicativ trecut: mentem, mentél, ment, mentünk, mentetek, mentek

Imperativ-conjunctiv: menjek, menj(él), menjen, menjünk, menjetek, menjenek

Condițional prezent: mennék, mennél, menne, mennénk, mennétek, mennének

Infinitiv: menni

Participiu prezent: menő

Gerunziu: menve

Potențial: mehetek, mehetsz, mehet, mehetünk, mehettek, mehetnek

Factitiv: néant

 

alszik „a dormi”

Indicativ prezent: alszom, alszol, alszik, alszunk, alszotok, alszanak

Indicativ trecut: aludtam, aludtál, aludt, aludtunk, aludtatok, aludtak

Imperativ-conjunctiv: aludjak, aludj(ál), aludjon, aludjunk, aludjatok, aludjanak

Condițional prezent: aludnék, aludnál, aludna, aludnánk, aludnátok, aludnának

Infinitiv: aludni

Participiu prezent: alvó

Gerunziu: alva

Potențial: alhatok, alhatsz, alhat, alhatunk, alhattok, alhatnak

Factitiv: altatok, altatsz, altat, altatunk, altattok, altatnak

 

fekszik „a fi culcat”

Indicativ prezent: fekszem, fekszel, fekszik, fekszünk, fekszetek, fekszenek

Indicativ trecut: feküdtem, feküdtél, feküdt, feküdtünk, feküdtetek, feküdtek

Imperativ-conjunctiv: feküdjek, feküdj(él), feküdjön, feküdjünk, feküdjetek, feküdjenek

Condițional prezent: feküdnék, feküdnél, feküdne, feküdnénk, feküdnétek, feküdnének

Infinitiv: feküdni

Participiu prezent: fekvő

Gerunziu: fekve

Potențial: fekhetek, fekhetsz, fekhet, fekhetünk, fekhettek, fekhetnek

Factitiv: fektetek, fektetsz, fektet, fektetünk, fektettek, fektetnek

 

Pentru jön „a veni”, tesz „a pune”, vesz „a lua”, hisz „a crede”, visz „a duce”, eszik „a mânca”, iszik „a bea”, vezi lecția 34.

 

2. Regimul verbelor, expresiilor verbale și adjectivelor

 

Verbele, expresiile verbale și adjectivele pot sau nu avea un complement sau complemente de anumite tipuri, ceea ce constituie regimul lor. Se poate spune că sunt multe care au același regim ca în română, de exemplu dacă un verb maghiar și echivalentul său românesc se construiesc cu complement direct: olvas valamit „a citi ceva”. Se poate spune la fel dacă un cuvânt + un complement cu o anumită desinență sau o anume postpoziție are ca echivalent un cuvânt românesc + un complement cu o desinență sau o prepoziție al căror sens principal corespunde cu sensul principal al desinenței/postpoziției maghiare. Exemple: ír valakinek „a scrie cuiva” (desinența -nak/-nek fiind în principal cea a complementului indirect în dativ), sír valami miatt „a plânge din cauza a ceva” (postpoziția miatt fiind echivalentă cu „din cauza”), ül valamin „a ședea pe ceva” (desinența -n/-on/-en/-ön corespunzând în principal prepoziției „pe” cu sens local), pénzért dolgozik „a lucra pentru bani” (desinența -ért însemnând în general „pentru”), jön valakitől „a veni de la cineva” (-tól/-től = în principal „de la”), megy valakihez „a merge la cineva” (-hoz/-hez/-höz „la” implicând deplasarea spre locul respectiv).

În același timp, se poate spune, ținând seama de același criteriu, că multe cuvinte au regimuri diferite în cele două limbi. Exemple (abrevieri: vki = valaki „cineva”, vmi = valami „ceva):

 

bocsánatot kér vkitől a-i cere iertare cuiva
drága vkinek scump pentru cineva
dühös vkire furios pe cineva
elnézést kér vkitől a-i cere scuze cuiva
érdekes vki számára interesant pentru cineva
fárad vmiben a se trudi făcând ceva
kellemes/kellemetlen vkinek plăcut/neplăcut pentru cineva
kerül vmibe a costa ceva
mérges vkire a fi supărat pe cineva
sok vkinek a fi mult pentru cineva
szükséges vmire a fi necesar pentru ceva
tanít vkit vmire a învăța pe cineva ceva
vizsgázik vmiből a da examen la ceva (o materie)

 

O mențiune aparte se cuvine chestiunii cu ce corespund în maghiară complementele indirecte cu prepoziția „de”. Exemple:

 

biztos vmiben sigur de ceva
csodálkozik vkin/vmin a se mira de ceva
emlékszik vkire/vmire a-și aminti de cineva/ceva
fél vkitől/vmitől a se teme de cineva/ceva
foglalkozik vkivel/vmivel a se ocupa de cineva/ceva
hibás vmiben a fi vinovat de ceva
kacag vkin/vmin a râde de cineva/ceva
kedve van vmihez a avea chef de ceva
kíváncsi vkire/vmire a fi curios de cineva/ceva
nevet vkin/vmin a râde de cineva/ceva
örül vkinek/vminek a se bucura de cineva/ceva
örvend vkinek/vminek a se bucura de cineva/ceva

 

Unele cuvinte cu două sau mai multe sensuri pot avea mai multe tipuri de complemente, în funcție de sens:

 

benéz vmibe
benéz vkihez (familiar)
a se uita în ceva
a-i face cuiva o vizită scurtă
ért vkit/vmit
ért vmihez
a înțelege pe cineva/ceva
a se pricepe la ceva
figyel vkit/vmit
figyel vkire/vmire
a observa pe cineva/ceva
a fi atent la cineva/ceva
fütyül vmit
fütyül vkire/vmire (familier)
a fluiera ceva
a nu-i păsa de cineva/ceva
gondol vmit vkiről/vmiről
gondol vkire/vmire
a crede ceva depre cineva/ceva
a se gândi la cineva/ceva
jó vkinek/vminek
jó (vki) vminek
jó (vmi) vmire
bun pentru cineva/ceva
bun (cineva) pentru ceva (o funcție)
bun (ceva) la ceva
kevés vkinek
kevés vmire
puțin pentru cineva
puțin pentru (a obține) ceva
kínál vmit vkinek
kínál vkit vmivel
a oferi ceva cuiva
a servi pe cineva cu ceva
rossz vkinek/vminek
rossz (vki) vminek
rău pentru cineva/ceva
rău/nepotrivit (cineva) pentru ceva (o funcție)
segít vkinek
segít vkin
a ajuta pe cineva, a da o mână de ajutor cuiva (pentru a face un lucru banal)
a ajuta pe cineva (să iasă dintr-o situație dificilă)
vár vmit vkitől
vár vkire/vmire
a aștepta ceva de la cineva
a aștepta pe cineva/ceva

 

3. Complement direct nedefinit și definit

 

Ați învățat că există două conjugări: cea numită nedefinită, adică a verbului fără complement direct definit, și cea definită, cu complement direct definit. Despre prin ce anume se exprimă cele două tipuri de complement direct, la sfârșitul acestui curs se pot preciza următoarele:

 

Un complement direct nedefinit este cel exprimat cel mai frecvent prin:

• un substantiv cu articol nehotărât: Adsz egy tollat? „Îmi dai un stilou?”;

• un substantiv comun fără articol: Kérsz bort? „Dorești vin?”;

• pronumele personale de persoana I: Engem figyel „Pe mine mă observă”;

• pronumele personale de persoana a II-a, dacă verbul este la altă persoana decât I: Téged szeret „Pe tine te iubește”;

• pronumele demonstrative ilyen „ca acesta”, olyan „ca acela”, ugyanilyen „la fel ca acesta”, ugyanolyan „la fel ca acela”, ennyi / annyi „atât”: Ilyet kérek „Aș dori unul ca acesta”;

• pronumele relative aki și ami: az a lány, akit várok „fata pe care o aștept”; az, amit látok „ceea ce văd”;

• pronumele interogative ki? „cine?”, mi? „ce?”, milyen? „ce fel de?”, hány? „câți, câte?”: Hányat akarsz? „Câte vrei?”;

• pronumele nehotărâte valami „ceva”; akármi „orice”; semmi „nimic”; minden „tot”; valaki „cineva”; senki „nimeni”; mindenki „toți, toată lumea”; valamilyen „de un oarecare fel”; semmilyen „de niciun fel”: Mondok neked valamit „Îți spun ceva”;

• un numeral cardinal folosit pronominal: Két nyelvet tanultam, de csak egyet beszélek „Am studiat două limbi, dar vorbesc numai una”;

• un cuvânt ce exprimă o cantitate aproximativă, folosit pronominal: Sokat tud „Știe multe”;

• un substantiv determinat de adjectivele pronominale ilyen, olyan, ugyanilyen, ugyanolyan, ennyi, annyi, milyen?, hány?, minden, valamilyen, semmilyen: Ilyen ceruzát kérek „Aș dori un creion ca acesta”, Hány ceruzát veszel? „Câte creioane cumperi?”;

• un substantiv fără articol, determinat de un numeral cardinal folosit adjectival sau de un adjectiv ce exprimă o cantitate aproximativă: Két nyelvet tanulok „Studiez două limbi”; Sok dolgot tud „ Știe multe lucruri”;

• un verb la infinitiv care are la rândul său un complement direct nedefinit: Szeretek zenét hallgatni „Îmi place să ascult muzică”.

 

Un complement direct definit este exprimat prin:

• un cuvânt cu articol hotărât:

– substantiv numai cu articol hotărât: Várom a buszt „Aștept autobuzul”, Ezt a könyvet olvasom „Cartea asta o citesc”;

– substantiv cu articol hotărât, determinat de un adjectiv calificativ, pronominal sau numeral, adjectivul fiind plasat între articol și substantiv: A szép képeket szeretem „Tablourile frumoase îmi plac”, A másik fiút nem ismerem „Pe celălalt băiat nu-l cunosc”, Látom a három embert „Îi văd pe cei trei oameni”, A második könyvet olvasom „A doua carte o citesc”.

– adjectiv substantivat: A szépeket szeretem „Cele frumoase îmi plac”;

– pronume: Nem akarok más segítséget, csak a tiédet akarom „Nu vreau alt ajutor, îl vreau numai pe al tău”, Az egészet látom „Văd totul (în întregime)”, Az egyiket nem ismerem, a másikat nem szeretem „Pe unul nu-l cunosc, celălalt nu-mi place”;

– numeral ordinal: Az első könyv nem érdekel, már a másodikat olvasom „Prima carte nu mă interesează, o citesc deja pe a doua”.

• un substantiv cu sufix personal posesiv, cu sau fără articol hotărât: Látom (az) apádat az utcán „Îl văd pe taică-tău pe stradă”;

• un substantiv propriu fără articol: Ismeri Magyarországot „Cunoaște Ungaria”;

• pronumele personale de persoana a III-a: Őt szeretem „Pe el îl iubesc”;

• pronumele reflexiv maga: Jól érzi magát „Se simte bine”;

• pronumele reciproc egymás: Tisztelik egymást „Se stimează unul pe altul”;

• pronumele demonstrative ez, az: Azt akarom „Pe acela îl vreau”;

• pronumele interogative melyik? „care (dintre mai mulți)?”, hányadik? „al câtelea?”: Több tollam van; melyiket akarod? „Am mai multe pixuri; pe care îl vrei?”;

• pronumele relativ amelyik: Azt a széket adom neked, amelyiket akarod „Îți dau scaunul pe care îl vrei”;

• pronumele nehotărâte valamelyik „careva”, semelyik „nicicare”, mind „toți”: Sok könyve van, és mindet ismeri „Are multe cărți și le cunoaște pe toate”;

• un substantiv determinat de adjectivele pronominale melyik?, amelyik, valamelyik, semelyik: Melyik inget akarod? „Care cămașă o vrei?”

• un verb la infinitiv care are la rândul său complement direct definit: Meg akarom tanulni a magyar nyelvet „Vreau să învăț limba maghiară”.

 

Topica în propoziție

 

a) În grupul format dintr-un substantiv și atributul său adjectival, ordinea este totdeauna atribut + substantiv: az utolsó ház „ultima casă”, egy nagy fa „un copac mare”, modern előadások „spectacole moderne”.

 

b) În grupul format dintr-un adjectiv și complementul său:

 

Când adjectivul are funcția de nume predicativ:

• Ordinea este fixă (complement + adjectiv), dacă complementul exprimă gradul, măsura calificării exprimate de adjectiv: Ez a szálloda túl drága „Hotelul acesta e prea scump”, Ez a szoba háromszor nagyobb „Camera asta e de trei ori mai mare”, Az a ház sokkal magasabb „Casa aceea e mult mai înaltă”.

• Ordinea este variabilă cu alte tipuri de complemente, în funcție de partea de propoziție care se dorește a fi scoasă în evidență. Exemple:

Én fiatalabb vagyok nála „Eu sunt mai tânăr(ă) decât el/ea” / Én nála fiatalabb vagyok „Eu sunt mai tânăr(ă) decât el/ea (dar poate nu mai tânăr(ă) decât alte persoane);

Zsuzsa a legszebb a lányok közül „Zsuzsa este cea mai frumoasă dintre fete” / Zsuzsa a lányok közül a legszebb „Dintre fete, Zsuzsa este cea mai frumoasă”;

Tibi kíváncsi az eredményre „Tibi este curios de rezultat” / Tibi az eredményre kíváncsi „Tibi de rezultat este curios”.

 

Când adjectivul este în funcție de atribut, ordinea este totdeauna complement + adjectiv: Megvettem az ebédhez szükséges húst „Am cumpărat carnea necesară pentru prânz”, Nem szeretem a Szegednél nagyobb városokat „Nu-mi plac orașele mai mari decât Szeged”, Láttam egy nagyon jó filmet „Am văzut un film foarte bun”.

 

c) În propoziție, topica depinde de faptul dacă se scoate în evidență sau nu o parte a ei și, în primul caz, de partea care se scoate în evidență.

 

Dacă nu se scoate în evidență nicio parte a propoziției, locul întâi este ocupat de subiect (dacă este exprimat printr-un cuvânt aparte), după care ordinea poate fi:

• dacă predicatul are prefix verbal și este la forma afirmativă:

– predicatul cu prefixul nedetașat + complement: (Tibi) elköltözött Szolnokra „(Tibi) s-a mutat la Szolnok”;

– prefixul verbal + verb auxiliar sau alt verb care cere infinitivul + verb la infinitiv + complement: (Tibi) el fog/akar költözni Szolnokra „(Tibi) se va muta / vrea să se mute la Szolnok”;

– prefixul verbal + corespondentul verbului „a fi” + verb la gerunziu: A csap ki van nyitva „Robinetul e deschis”;

• dacă predicatul nu are prefix verbal:

– complement direct nedefinit sau alt complement + predicatul: (Tibi) Szolnokra költözik „(Tibi) se mută la Szolnok”;

– nume predicativ + verb copulativ: (Tibi) mérnök lesz „(Tibi) va fi inginer”.

 

Pentru a scoate în evidență o parte de propoziție, aceasta se accentuează în vorbire cel mai puternic dintre toate și se plasează înaintea predicatului. Dacă are prefix verbal, acesta se plasează după verb: Tibi költözött el Szolnokra „Tibi s-a mutat la Szolnok” (nu altcineva), (Tibi) Szolnokra költözött el „La Szolnok s-a mutat (Tibi)”.

 

Cuvintele interogative și cele de negație (în afară de sem „nici” și sincs „nici ... nu este”) sunt din principiu accentuate mai puternic și, prin urmare, sunt totdeauna înaintea predicatului: Ki költözött el Szolnokra? „Cine s-a mutat la Szolnok?', (Tibi) nem költözött el Szolnokra „(Tibi) Nu s-a mutat la Szolnok”.

 

Dacă propoziția are mai mult de trei părți și dacă se scoate în evidență o altă parte decât predicatul, locul părților nescoase în evidență este variabil, partea scoasă în evidență rămânând înaintea predicatului:

 

Ma este Zsuzsa gulyást főzött „Astă seară, Zsuzsa gulaș a făcut”

Ma este gulyást főzött Zsuzsa „Astă seară, gulaș a făcut Zsuzsa”

Zsuzsa ma este gulyást főzött „Zsuzsa astă seară gulaș a făcut”

Gulyást főzött Zsuzsa ma este „Gulaș a făcut Zsuzsa astă seară”

Gulyást főzött ma este Zsuzsa „Gulaș a făcut astă seară Zsuzsa”

 

Pentru a scoate în evidență predicatul, acesta se plasează la începutul propoziției:

Főzött ma este gulyást Zsuzsa „A făcut astă seară gulaș Zsuzsa”

Főzött ma este Zsuzsa gulyást „A făcut astă seară Zsuzsa gulaș”

Főzött gulyást Zsuzsa ma este „A făcut gulaș Zsuzsa astă seară”

Főzött gulyást ma este Zsuzsa „A făcut gulaș astă seară Zsuzsa”

Főzött Zsuzsa ma este gulyást „A făcut Zsuzsa astă seară gulaș”

Főzött Zsuzsa gulyást ma este „A făcut Zsuzsa gulaș astă seară”

 

Gyakorlatok

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

 

Játékok (Pentru a le accesa, aveți nevoie de un program de decomprimare. După ce ați făcut clic pe legătură, alegeți „Deschide”, apoi deschideți folderul care apare, și în final deschideți fișierul „index”.)

Kirándulás

Akasztófajáték



Pagina principală: curs online de limba maghiară | Lecţii




Comentarii şi întrebări